Back

Autori Polirom, laureaţi ai premiilor USR, pe anul 2016

Știri și lansări
Lansare carte image

Autori Polirom, laureaţi ai premiilor USR, pe anul 2016

Postat de: PROMOVARE
Postat pe data de: 1 iunie 2017

Luni, 29 mai, în Sala Media a Teatrului Naţional, a avut loc festivitatea de decernare  a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2016.

Juriul a fost alcătuit din: Al. Călinescu, Livius Ciocârlie (preşedinte), Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Eugen Negrici, Alex Ştefănescu şi Simona Vasilache  

Nadia Anghelescu a obţinut unul dintre cele două Premii Speciale pentru volumul Noi şi Orientul arab (Polirom, 2016).

De-a lungul istoriei, arabii au avut o contribuţie esenţială la dezvoltarea ştiinţei şi culturii mondiale. Volumul Nadiei Anghelescu oferă o panoramă asupra acestei civilizaţii care la un moment dat se întindea din Spania şi Africa de Nord pînă în Egipt, Siria şi vechea Mesopotamie. Studiile referitoare la identitatea, limba şi literatura arabe se împletesc cu cele care tratează rolul orientalisticii în cunoaşterea Orientului arab, stereotipurile privind islamul şi lumea arabă, dialogul dintre Orient şi Occident, islamul şi creştinismul. Într-un moment în care, atît în Est, cît şi în Vest, mulţi se lasă pradă resentimentelor, e bine să nu uităm, ne îndeamnă autoarea, „ce au adus arabii civilizaţiei universale, ce au putut să construiască: nu numai cetăţi, ci şi o mare cultură, o mare literatură”.

 

Cel de-al doilea Premiu Special i-a revenit eseistului Mircea Mihăieş pentru volumul Ulysses, 732. Romanul romanului, apărut de asemenea la Editura Polirom.

Conceput sub forma unui triptic, volumul e prima încercare în România de a face atît o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cît şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia. Istoria romanului urmăreşte etapele cristalizării ideii şi ale execuţiei proiectului, precum şi complicata poveste ce a urmat după tipărirea semilegală a romanului în Franţa, avatarurile în justiţia americană şi consecinţele pentru destinul cărţii. Ea arată cum Ulysses a devenit un punct de răscruce în evoluţia literaturii secolului XX şi a celui actual, indiferent că a fost vorba de formulele experimentaliste radicale ori de modalităţi de exprimare a culturii populare.

Premiul secţiunii Proză i-a revenit lui Ioan T. Morar pentru romanul Sărbătoarea corturilor  (Polirom, 2016).

În România anilor 1980, membrii unui grup coral specializat în cîntări bisericeşti caută să scape din robia unor confesiuni care nu-i mulţumesc, în încercarea de a descoperi adevărata credinţă. Aparţinînd iniţial cultului baptist, trec la penticostali, apoi la adventişti, iar în cele din urmă se circumcid şi se convertesc la iudaism. Astfel ajung să emigreze în Israel, unde fiecare se descurcă cum poate. Însă Jac, Corneliu

şi Beni, cei trei conducători şi ultimii reprezentanţi ai grupului, nu îşi găsesc nici aici liniştea sufletească: Beni ajunge să îmbrăţişeze doctrina mesianică, devenind rabin, în vreme ce Jac şi Corneliu se întorc după 1990 în România, unde pun bazele unui cult iudeo-creştin, „Sărbătoarea Corturilor”, convinşi fiind, după ani de peregrinări, de un singur lucru: „Nu contează dacă rătăcim sau nu. Dumnezeu ne va găsi oriunde Îl căutăm”.

Joi, 25 mai, la Cluj-Napoca, a avut loc festivitatea de acordare a Premiilor Filialei USR Cluj pe anul 2016.

Astfel că Premiul „Liviu Rebreanu”, pentru proză, i-a revenit lui Gheorghe Săsărman pentru romanul Adevărata cronică a morţii lui Yeşua Ha-Nozri (Polirom, 2016).

O descoperire aparent banală făcută de doi poliţişti din München ia treptat proporţiile unui eveniment crucial pentru întreaga omenire. În Marienplatz, în zorii unei zile ca oricare alta, agenţii de ordine publică găsesc la baza monumentului Mariensäule un individ rănit, inconştient, înfăşurat într-o pînză pătată de sînge. Lucrurile se complică, fiindcă pînza se dovedeşte a fi împletită cu o tehnică şi din materiale dispărute de aproape două milenii, iar personajul, după toate aparenţele biciuit şi apoi răstignit, are un genom diferit de al occidentalilor din timpurile noastre şi, mai mult, vorbeşte o limbă necunoscută. De aici porneşte o cursă între serviciile statului, Biserică şi mass-media, fiecare dorind să tragă foloase de pe urma lui. Să fie vorba despre a doua venire a Mîntuitorului printre noi sau despre una dintre cele mai mari farse din istorie? Adevărata cronică a morţii lui Yeşua Ha-Nozri ne pune faţă în faţă cu un eveniment la care visează milioane de oameni, dar despre care puţini cred că ar putea fi şi real. O întrebare rămîne totuşi: „Ce-ar fi dacă...?”.

Premiul pentru critică şi istorie literară, „Mircea Zaciu” a fost obţinut de Liviu Maliţa pentru volumul Literatura eretică. Texte cenzurate politic între 1949 şi 1977, apărut în 2016 la Editura Cartea Românească (2005-2016).

„Cartea de faţă este prima în care vedem «cenzura la lucru» şi-i putem observa, în detaliu, reacţiile în relaţie directă cu textul literar propriu-zis, potenţial eretic în raport cu dogma comunistă. Accesul la documente le-a permis autorului să cristalizeze o imagine secretă a istoriei literaturii române sub comunism, iar cititorului să aproximeze cum ar fi putut arăta aceasta dacă cenzura nu ar fi existat.

E un studiu riguros, extrem de bine organizat, unic în exegeza românească. Profesorul Liviu Maliţa dovedeşte încă o dată că este, pe plan naţional, unul dintre cei mai străluciţi critici şi istorici literari actuali.” (Ion Vartic)