Grigorie de Nyssa se naste in 335 la Neocezareea din Pont, intr-o familie crestina bogata si de ascendenta nobila. Studiaza timp de citiva ani retorica la Cezareea, pentru citeva luni (in 357) chiar sub conducerea fratelui sau, Vasile cel Mare. Grigorie alege initial o cariera de retor la Cezareea, in contextul abrogarii de catre imparatul Jovian a interdictiei, pentru crestini, de a profesa ca retori.

In 371 Grigorie devine episcop de Nyssa, la insistentele fratelui sau Vasile. Este exilat, intre 375 si 378, de imparatul Valens pentru o presupusa proasta administrare de fonduri.

In 381 participa la al doilea sinod ecumenic la Constantinopol, unde joaca un rol important. In edictul ratificat de imparatul Teodosie, Grigorie este mentionat ca unul dintre reperele ortodoxiei in dioceza civila a Pontului.

Moare in 394 sau 395, dupa ce participa la un sinod in Constantinopol.

Opere (selectie): Impotriva lui Eunomie, Marele cuvint catehetic, Viata lui Moise, Omilii la Cintarea Cintarilor.