Espmark, Kjell Erik

Kjell Erik Espmark s‑a nascut la Stromsund, Suedia, in 1930. Poet, romancier si critic literar de renume in­ternational, a debutat in 1956, cu volumul de poeme Uciderea lui Benjamin, in timp ce era student la Universitatea din Stockholm. I‑au urmat de‑a lungul timpului alte trei­sprezece volume de poezie, dintre care amintim Lumea vazuta prin obiectivul aparatului de fotografiat (1958), Microcosmos (1961), Incercari de viata (1979), Semnele Europei (1982), Masa secreta (1984), Cind drumul se in­toarce (1992), Cealalta viata (1998), Cei vii nu au mor­minte (2002), Calea Lactee (2007).Din 1980 se dedica romanului. Cele sapte volume ale ciclului romanesc Vremea uitarii (1999) au in centru Suedia contemporana, teme­rile si decadenta unei societatii privite prin prisma unor protagonisti din medii sociale diferite. Apreciat critic li­terar si profesor de teoria literaturii la Universitatea din Stockholm, Kjell Espmark devine membru al Academiei Suedeze, in 1981, si al Comitetului Premiului Nobel pen­tru Literatura. Celebra sa carte Premiul pentru literatura: un secol cu Nobel (2001) este o istorie a redutabilei in­stitutii suedeze. I s‑au decernat numeroase distinctii, printre care: Premiul Ovralid (1974), Premiul Belman (1985), Premiul Kellgren (1998), Premiul Transtromer (2010). Dintre volumele sale, in romaneste i‑au aparut pina in prezent romanele Uitarea (2003) si Calatoria lui Voltaire (2006).