Dumitru Radu Popescu, unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati prozatori din generatia ’60, distins cu Premiul Academiei Romane si cu Premiul National de Literatura al Uniunii Scriitorilor din Romania. Se remarca atit prin volumele de povestiri (Fuga, 1958; Somnul pamintului, 1965; Duios Anastasia trecea, 1967; Prea mic pentru un razboi atit de mare, 1969; Ploaia alba, 1971; Caruta cu mere, 1974; Leul albastru, 1981), romane (Cei doi din dreptul Tebei, 1973; O bere pentru calul meu, 1974; Ploile de dincolo de vreme, 1976; Imparatul norilor, 1976; Orasul ingerilor, 1985), poeme (Ciinele de fosfor, 1981) si piesele de teatru (Mama, 1960; Vara imposibilei iubiri, 1966; Acesti ingeri tristi, 1969; Pisica in noaptea Anului Nou, 1971; Pasarea Shakespeare, 1973; Piticul din gradina de vara, 1973; Moara de pulbere, 1988), cit si prin scenariile de film (Un suris in plina vara, Prea mic pentru un razboi atit de mare, Duios Anastasia trecea, Rochia alba de dantela, Vinatoarea de vulpi, Cincisprezece).