
|
|
 |
| Adrian BUZ, octombrie 2007, in Noua literatura |
O lume intunecata, dezabuzata, in care viciul e norma, sexul e conditionat de uzul amfetaminei – toate ingredientele retetei transgresive pe care Ryu Murakami o cunoaste prea bine. |
|
| Ana-Maria ONISEI, decembrie 2007, in Tabu |
Nimfomani, plictisiti sau pur si simplu nerusinati, cautind placerea si umilinta intr-un New York caricatural. Un evantai de senzatii, augmentate de puterea ecstasy-ului ca ser al adevarului care ii face pe adepti ori pe curiosi sa descopere ca satisfacerea in realitate a poftelor carnale nu o poate depasi pe cea din imaginatie. Drogul ii serveste lui Murakami drept pretext pentru a surprinde decaderea si spaimele unei lumi. |
|
| Andra MATZAL, 11 octombrie 2007, in Cotidianul |
Cartea lui Murakami incepe printr-o intrebare: «Stii de ce si-a taiat Van Gogh urechea?». Aceasta ghicitoare, care-si va cauta pe tot parcursul romanului un raspuns, este asemenea unui buton play care, odata apasat, declanseaza intreaga intriga. Urmat de Melancolia si Thanatos, Ecstasy reia tema sadomasochismului din filmul Tokyo Decadence din 1993, al carui regizor si scenarist a fost. |
|
| Corina ENACHESCU, noiembrie 2007, pe www.iasi.nights.ro |
O carte ce prezinta trairile interioare ale unei persoane despre care putem spune ca este usor influentabila. Profunzimea gindurilor protagonistului este contrastanta cu realitatea. Total neasteptate, actiunile personajului, ne duc in lumea delirului, placerilor carnale si implicit a drogurilor. Lux, extaz, saracie, durere, placere, pacat sint cuvintele ce definesc cel mai bine Ecstasy. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|