 |
| Ana-Maria ONISEI, 8-14 septembrie 2007, in Suplimentul de cultura |
O lectura inversa, dupa seducatoarele Corectii, romanul de debut al lui Jonathan Franzen are intriga, subtilitate, dialoguri impecabile, o sumedenie de personaje (desi nu toate desavirsite), dar nu acelasi farmec. Si totusi... Autorul Corectiilor (2001) debuteaza in 1988 cu un roman consistent (nu doar ca numar de pagini), absurd, critic, despre societatea americana, uneltire si mirajul puterii; cumva deconcertant, pentru ca e impachetat in ambalajul unui thriller, ale carui mize, estetice si morale, sint insa cu mult depasite.
 |
|
| Alexandra OLIVOTTO, 14 august 2007, in Cotidianul |
Cu toate ca dimensiunile ar sugera o saga sau un roman-fluviu, proza lui Franzen nu putea fi mai departe de asa ceva. Satira politica, genealogie a unei conspiratii al carei mobil sint afacerile imobiliare sau cronica a unui conflict social, acestea ar fi etichetele care i-ar veni mai bine romanului Al 27-lea oras. In pofida pluristratificarii cartii, care ar incadra-o la postmodernism curat, citeva din manevrele lui Franzen contrazic ipoteza. Caracterizarea «profunda» a personajelor se face, dincolo de interactiunea sociala de la partida de golf, cea de vinatoare, de la meciul de fotbal, din vizitele reciproce ale familiilor etc., prin incursiuni in trecutul acestora. Mai precis, nu e ca si cum ele ar rememora ceva anume, ci autorul intervine, sigur de el si omniscient, rezumindu-le existenta. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|