Augusten este lasat sa isi petreaca copilaria in casa psihiatrului mamei, un doctor care nereusind sa obtina un post de conducere in spital isi aduce pacientii acasa pentru a ii avea sub “observatie”. Casa ofera spatiul in care atat familia cat si pacientii se puteau desfasura in voie, intr-o zi Augusten si Natalie, fiica doctorului, sparg tavanul bucatariei considerat prea jos,lasand o gaura in tavan,si urmand ca de fiecare data cand ploua,sa puna o farfurie pentrua nu inunda casa . Este locul in care bradul ramane in acelasi loc si la 6 luni dupa Craciun, fiind acoperit cu un gros strat de praf. Membrii familiei ghiceau in Biblie si in closet.
Augusten intelege inca de la o varsta frageda(in jur de 11-12 ani) ca este homesexual si la scurt timp afla ca mama sa este lesbiana, aceasta facandu-i confesiuni in legatura cu deziluziile pe care le traieste in relatia cu sotia pastorului.

Augusten are un frate, care se dovedeste un tip cu o extraordinara gandire matematica, dar de asemenea total eliberat de aspectele de care era legat Augusten, cum ar fi de exemplu moda. “Dintre toate lucrurile , avea un adevarat atasament pentru trenuri. Putea sa urmareasca un tren cu masina ore intregi, mergand paralel cu sinele, fie ca era un drum acolo fie ca nu”.
Augusten incepe o relatie cu fiul adoptiv al doctorului, Neil Bookman..... Indragostit de Neil, nu se poate concentra pe scoala si nu gaseste nici un punct in comun cu colegii, astfel incat isi insceneaza la sfatul doctorului si cu ajutorul acestuia si al mamei sinuciderea, pentru a putea sa renunte la cursuri. Isi continua astfel nestingherit relatia cu Bookman. care ii repeta “Dumnezeule, o sa ajungi intregul meu univers” si dezvolta o stransa prietenie cu fiica doctorului,Natalie, care are un tutore legal, un fost pacient al tatalui ei, care o transforma in amanta lui. Ei reusesc sa sustina chiar si un concert in fata pacientilor legati ai spitalului de psihiatrie.

O carte care starneste hohote de ras,absolut fabuloasa !