|
|
 |
| Gabriela GLAVAN, mai 2009, in Dilemateca |
 Romanul implica si o dialectica de fond, intre tacere si exprimare, fie ca prin verbalizarea directa se intelege comunicarea propriu-zisa, confesiunea sau exprimarea starilor ambigue ale constiintei. Gabriel percepe constant greutatea cuvintelor, simte acut necesitatea de a redescoperi o limba, o cultura si un spatiu ce i-au determinat in mod necesar existenta. Calatoria spre centrul imaginar al identitatii sale, cu toate implicatiile ei simbolice si concrete, este un gest recuperator ce cauta reechilibrarea individului in raport cu sine insusi. |
|
| Matei MARTIN, mai 2009, in Dilemateca |
| Romanul e scris cu discretie de un autor sensibil si tacut, de un scriitor care parca isi cenzureaza propriile emotii, care le interzice personajelor sale excese sentimentale. |
|
| Cristina CHEVERESAN, mai 2009, in Noua literatura |
| Baile Kiraly vorbeste despre cautari si despre definiri de sine si de ceilalti, despre drama existentei intre (spatii, stari, identitati coerente), despre optiuni personale ce pot afecta un intreg micro-univers. Simbolurile si intrebarile retorice – uneori subtile, alteori evidente, apasatoare –, fac scriitura de neignorat. Jean Mattern ofera o carte concentrata, intensa, cu final deschis; dupa cele citeva ore de lectura, are sansa de a starui in minte. |
|
| Jean MATTERN in dialog cu Smaranda VULTUR, iulie 2010, in Orizont |
| Scrisul ne permite sa revelam sufletul uman, cred profund in asta. E ceea ce explica nevoia pe care au resimtit-o oamenii din cele mai vechi timpuri de a povesti istorii: pentru a intelege, pentru a se intelege, pentru a intelege lumea. Dar aceasta intelegere nu are in ea insasi nimic ce ar tine de o terapie. Psihanaliza – pe care o consider o inventie majora a umanitatii – functioneaza diferit, intr-un alt mod, ea incearca intr-adevar sa vindece fiintele ranite, eliberindu-le prin limbaj. Scrisul nu poate inlocui acest travaliu, chiar daca psihanaliza il precede adeseori.
Dar scrisul ne deschide calea spre alte posibilitati existentiale, spre o transfigurare a adevarului prin arta. Nu cred in eficacitatea colectiva a unei arte angajate, dar arta, literatura, da, joaca un rol esential in a permite omului accesul la o alta forma de umanitate |
|
| Jean MATTERN in interviu pentru MEDIAFAX, aprilie 2009, |
| Baile Kiraly este o carte „de trecere”, in care vorbesc despre trecerea prin locuri unde au trait stramosii mei. Este vorba doar de o trecere, nu de un scop in sine. Cred ca este important pentru mine sa se inteleaga ca aceasta calatorie din carte nu este un scop in sine. Nu este importanta o casa anume sau un loc anume. Nu este vorba de cautarea radacinilor, pentru ca nu sintem plante, sintem fiinte umane. Am scris cartea aceasta ca sa merg inainte. Gabriel, personajul cartii, are anumite intrebari, dar nu are un raspuns definitiv la aceste intrebari. Trecerea aceasta prin locuri si case necunoscute este o cautare a cuvintelor care ii lipsesc pentru a-si spune povestea. |
|
| Carmen MUSAT, 9-15 aprilie 2009, in Observator cultural |
| Intr-o traducere supla si expresiva, ce transpune fidel melodia interioara a frazelor, romanul lui Jean Mattern spune o poveste convingatoare despre imposibilitatea comunicarii si neputinta de a fi tu insuti in absenta memoriei. |
|
| Claudiu CONSTANTINESCU, 9-15 aprilie 2009, in Dilema Veche |
| Are un rafinament atit de inspirat – al scriiturii, al constructiei – incit deturneaza artificialitatea inspre autenticitatea unor trairi tari si complicate. Mattern e un delicat subtil care tese din ceturi marunte negura grea si adinca a unui suflet strivit. Proza lui pune un pariu – atit de dificil astazi – cu patosul, pe care il cistiga intr-un mod deloc patetic, pe tonul soptit al unui singuratic obisnuit cu tacerea. |
|
| Jean MATTERN in interviu cu Doina IOANID, 9-15 aprilie 2009, in Observator cultural |
| Gabriel este inchis, intemnitat in tacere. Este, de fapt, povestea familiei sale. Ceea ce transmiti se face atit la modul activ, cit si pasiv. De obicei, esti marcat si de ceea ce este spus, dar si de ceea ce ramine nespus, de ceea ce e trecut sub tacere. Fiecare dintre noi se construieste in aceasta dialectica. Problema lui Gabriel este ca exista un dezechilibru in familia sa in ceea ce priveste suferinta. Exista o dubla suferinta: aceea a unei plecari, plecarea din tara de origini, si suferinta in fata mortii, suferinta unui doliu. Din cauza acestei duble taceri, lui Gabriel ii vine greu sa-si construiasca propria poveste, istoria sa personala. |
|
| Jean MATTERN in interviu cu Victoria ANGHELESCU, 8 aprilie 2009, in Adevarul Literar&Artistic |
Trama cartii este pur fictionala. Viata lui Gabriel nu este deloc viata mea. Dar, problemele lui Gabriel sint si problemele mele. In acest sens, exista, daca vreti, elemente autobiografice. Nu in trama romanului, ci in elementele indirecte. Este vorba despre probleme existentiale care vin, desigur, din propriile mele interogatii.
Cred ca, privit din acest punct de vedere, orice roman este autobiografic, pentru ca un scriitor nu vrea sa vorbeasca decit despre intrebarile pe care si le pune, care il impiedica sa doarma, care il insotesc peste tot, care il obsedeaza. Sub acest aspect, se poate spune ca intreaga literatura este autobiografica. Nu inseamna insa ca Baile Kiraly este un roman autobiografic. |
|
| Mircea Mihaies, 3 aprilie 2009, in Romania literara |
| Cartea aparuta de curind la Polirom, Baile Kiraly, în traducerea plina de subtilitate a lui Silviu Lupescu, el lider maximo al editurii, cu o prefata de Gabriela Adamesteanu, este un emotionant studiu al tribulatiilor psihologico-identitare ale unui personaj prin excelenta dilematic. Baile Kiraly descrie aventura descoperirii unei identitati neştiute: Gabriel, un tinar ultrasensibil, incapabil sa se desprinda de marea tragedie a pierderii surorii, Marianne, e o varianta a contrario a lui Mersault, din Strainul lui Camus. Daca eroul lui Camus trece prin lume fara sa fie atins de absolut nimic, Gabriel e un personaj-ecorseu: el resimte cea mai fragila adiere a existentei si reactioneaza disproportionat la încercarile prin care ii e dat sa treaca. |
|
 | | 1 | 2 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Jean Mattern
Lapte si miere
|
|
|
|
Ultimele aparitii
