
|
|
 |
| Paul CERNAT, septembrie 2009, in Dilemateca |
Copilarindu-si rafinat formulele, Emil Brumaru si Veronica D. Niculescu aduc un omagiu iubirii adulte printr-o carte incintatoare, mustind de poezia perversitatilor candide si galante. |
|
| Alina PURCARU, 5 iulie 2009, pe clubliteratura.cotidianul.ro |
O poveste pentru adulti. Cei care cauta erotisme dezgolite in fiecare paragraf vor da de un basm usor decoltat, care da in schimb pe dinafara de poezie si imaginatie. Cartea chiar e un basm, iar pentru autorii de fantasy-uri la metru ar putea fi un manual de prim ajutor in caz de blocaj imaginativ. |
|
| Tudorel URIAN, 31 iulie 2009, in Romania literara |
Prima tentatie a cititorului este aceea de a-i atribui lui Emil Brumaru fragmentele lirice, iar Veronicai D. Niculescu partea de proza. Nu stiu daca in realitate lucrurile au stat asa, daca cei doi au schitat un plan sau au lucrat la voia inspiratiei, cert este ca textul se leaga foarte bine, fiind, pina la urma, o demonstratie de virtuozitate stilistica, adevarata desfatare pentru cititor. |
|
| Marius CHIVU, 3 septembrie 2009, in Dilema veche |
Ingeniozitatea onomastica si fictionala, frazarea eleganta, candoarea si umorul dialogurilor scrise de Veronica A. Niculescu (O Eleva studiaza la scoala Tehnologia vrajilor, Ornitologia aplicata si Lingvistica policolora) deschid si incadreaza perfect universul brumarian feerico-senzual-erotic (cu flora si fauna minuscule si delicate: fluturi, papadii, fragi s.cl.) cintat galant, ceremonios si pasional in cuvinte („impalidata de dor”) si rime inedite („feriga”/ „diriga”). Un basm ludic&lubric servit ca un cocktail afrodisiac |
|
| Alina PURCARU, 29 iunie 2009, in Cotidianul |
Vorbirea nascocita de cei doi scriitori e creatie pur si simplu si in ea incap si carnalul, si sufletescul, atit de natural intrepatrunse incit isi pierd contururile. Cit despre destinatarul adult al acestui basm, el nu e pus fata in fata cu scene senzuale, ci purtat, pagina cu pagina, de senzualitatea unui limbaj seducator la toate nivelurile. Basmul printesei Repede-Repede este o carte cum rar se mai scriu despre dragoste si vorbele din care e ea facuta – nu intimplator, mare parte din povestea de dragoste dintre printesa si alesul ei se consuma in scrisori. |
|
| Radu VANCU, 17 iulie 2009, pe ocarteofraza.unspe.com |
Veronica D. Niculescu si Emil Brumaru au scris una dintre cele mai frumoase carti pentru copii din intreaga noastra literatura. Merit cu atit mai mare, cu cit putini scriitori romini au reusit sa scrie pe bune pentru copii. Nu ma refer numai la faptul ca nu avem un Mic Print. Ma tem ca, pus sa aleg un animalut fictional autohton al carui totem sa-mi fie cromolitografiat pe sufletul de acum precum mi-a fost pe sufletul copilariei, n-as trai nici o drama afectiva, nici un fel de Sophie’s Choice in care styronienii Stingo, Nathan si Sophie sa fie jucati de Frami ori de fefelegieni Batori. |
|
| Marius CHIVU, 16 septembrie 2009, in Adevarul literar si artistic |
Inspirat, poate, din „Calin (file de poveste)“ al lui Eminescu si din „Riga Crypto...“ de Ion Barbu, basmul este acordat armonios intre cele doua scriituri. Veronica D. Niculescu a scris basmul propriu-zis, actiunea, personajele, descrierile si dialogurile, o proza cu lentoarea-i specifica, cu fraze muzicale si cu detalii bizare, candide si pline de umor, in timp ce Emil Brumaru a scris sonetele ce insotesc si marcheaza epicul, refrene lirice incarcate de feerii senzual-erotice, versuri delicat-luxuriante cantate galant, ceremonios si pasional.Erotismul bine temperat al sonetelor se datoreaza sublimarii fanteziilor erotice, aluziilor vag obscene si camuflarii in metafore. Datorita acestui erotism cu cheie, basmul devine un fel de parabola despre sfarsitul castitatii. Un fantasy ludic & lubric servit rafinatilor ca un cocktail afrodiziac! |
|
| Bianca BURTA-CERNAT, 12 noiembrie 2009, in Observator cultural |
Ceasurile care au mecanisme diferite de la un popor la altul, ciupercile-mesager care transmit, cu viteza gindului (pe principiul postei electronice...), „scrisorete“ si „scrisorame“, spatiul liminal din Valea Indoielii, „unde nu numai timpurile se amesteca, dar si sentimentele“ si alte asemenea idei nastrusnice fac parte dintr-o poveste in subtextul careia gasim, ca in cartile sofisticate ale lui Lewis Carroll, (si) o reflectie asupra unor universuri virtuale, asupra mereu obsedantului Timp sau asupra a ceea ce inseamna Granita ori Diferenta. Din faldurile de matase si catifea ale unei povesti de dragoste se iveste corpul unui Text nu numai intens erotizat, ci si spiritualizat. |
|
| Bogdan ROMANIUC, 11-17 iulie 2009, in Suplimentul de cultura |
Asa incepe Basmul printesei Repede-Repede, o poveste incintatoare, cu zmei, printese, ciupercuti si povestuci, cu Dealuri ale Dorului, ale Dragostei, ale Rodului si Rabdarii. Textul este o combinatie fericita intre versurile lui Emil Brumaru si proza Veronicai D. Niculescu. |
|
| Veronica D. NICULESCU in interviu cu Bogdan ROMANIUC, 11-17 iulie 2009, in Suplimentul de cultura |
Formula e data de limbajele distincte a doi autori care s-au jucat pe o tema ce le apartinea deja in egala masura. Un poet a scris versuri, un prozator a scris proza. (...) Cititorul, asadar, e invitat la o petrecere destul de intima. Invitat la care nu m-am gindit deloc cind scriam: a fost placere pura, dans sincron fara spectatori. |
|
 | | 1 | 2 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Emil Brumaru
Opere I. Julien Ospitalierul
|
|
|
|