|
|
 |
Traducere din limba suedeza si note de Elena-Maria Morogan.
Actiunea romanului este plasata in nordul Suediei, in tinutul Vasterbotten, ca majoritatea cartilor lui Lindgren. Despre aceasta regiune, scriitorul afirma: „Nu poti lasa in voia soartei tinutul mlastinilor si al grohotisului. Singura posibilitate e sa «inscrii» in el oameni. E ceea ce am vrut sa fac intreaga mea viata: sa inscriu oameni in peisaj”. Acest lucru ii reuseste de minune in romanul Biblia lui Dore, al carui protagonist isi relateaza povestea la un dictafon. Povestitorul, care este cel mai de seama cunoscator al operei lui Gustave Dore si este fascinat de gravurile facute de acesta pentru Biblie, nu poate sa scrie sau sa citeasca. O forma grava de dislexie, care in copilarie l-a facut sa ajunga intr-un azil de „needucabili”, se dovedeste ulterior o binecuvintare a existentei lui: privirea sa, incapabila sa deosebeasca literele, a fost ascutita si rafinata de gravurile marelui artist francez. Pierderea exemplarului din Biblia lui Dore, cartea care i-a incintat copilaria, este motorul care declanseaza in erou impulsul de a crea opera vietii lui. Destinul sau ii ofera autorului ocazia sa descrie o intreaga lume, ordonata si in acelasi timp usor stranie, cu personaje memorabile. In fiecare pagina a cartii se recunoaste talentul naratorului de a capta atentia cititorilor, talent care l-a impus pe Torgny Lindgren printre cei mai mari prozatori suedezi contemporani.
|
|
|
|
|
Ultimele aparitii
