In aceasta perioada se incheie un ciclu istoric al Bucurestiului. Dupa ce, incepind cu mijlocul secolului al XIX-lea, industria a devenit o prezenta economica si culturala importanta in peisajul orasului, in ultimii 10-15 ani ea a inceput sa se contracte. Pe linga procese urbane, cum ar fi suburbanizarea, gentrificarea si aparitia ghetourilor, dezindustrializarea Bucurestiului reprezinta una din tendintele majore ale istoriei recente a orasului.
Dezindustrializarea este o transformare economica, dar si una culturala. Nu doar icoanele sau castelele au intelesuri, ci si tehnologia si fabrica „semnifica” ceva. „Fabrica” nu este o realitate neutra nici in momentul de fata, iar punerea in discutie a trecutului „impur” poate trezi pasiuni situate dincolo de miza acestei carti – care cauta sa contextualizeze, la nivel international, soarta fabricilor din Bucuresti, punind in acelasi timp in discutie peisajul urban generat de dezindustrializare, situat intre fetisurile „maidanului industrial” si cele ale „complexului rezidential”.
Acest studiu este, in esenta, mai putin unul istoric si de patrimoniu si mai curind unul de sociologie urbana, cu prelungirile teoretice ale problemei dezindustrializarii spre studii de geografie si istorie urbana, studii de patrimoniu, urbanism sau economia culturii.

DVD-ul contine filme care prezinta o serie de peisaje industriale din diferite zone ale tarii: „Industrial Heritage between Land and Sea” – Sulina, 2005; „Oravita-Anina, prima linie de cale ferata montana din Romania”; „Ferri gloria memor – Metal si arhitectura in peisajul banatean”; „Bucurestiul postindustrial”.