|
|
 |
| Ionel NECULA, iulie 2010, in Contemporanul |
 Prolific cum s-a aratat de la o vreme, Stelian Tanase ne-a daruit, mai recent, o carte de mare sensibilitate pentru lumea intelectuala, mai ales pentru cea care-a trecut prin cosmarul urmaririi securiste si-a cunoscut cite ceva din brutalitatea scotocirii prin cutele naframei noastre de viata privata.
Cartea lui Stelian Tanase, Cioran si securitatea, este tulburatoare tocmai prin abundenta materialelor existente in dosar si care denunta mina lunga a securitatii romanesti in urmarirea celor neincolonati idealului comunist - urmariti peste tot pe unde i-a imprastiat astrigentele destinului. |
|
| Paul CERNAT, 20 august 2010, in Observator cultural, nr. 538 |
| Un nou episod din seria istoriilor subterane dezgropate arhivistic de Stelian Tanase il are ca protagonist pe Emil Cioran in ipostaza de urmarit. Urmarit nu doar de Securitate, cum sta scris pe coperta volumului (desi Securitatea comunista e protagonista a 99 % dintre notele consemnate), intrucit primele doua note apartin Sigurantei antonesciene si au ca obiect eliminarea tinarului ideolog legionar din functia de atasat cultural la Vichy. Denuntat ca autor al articolului „Ardealul-Prusia-Romania”, Cioran este acuzat ca „a pierdut legatura cu Tara” si ca „a stat mereu la Paris pentru continuarea unor studii ce nu se mai sfirsesc”.
Inconturnabila pentru orice viitor biograf al lui Cioran, culegerea documentara alcatuita de Stelian Tanase dezvaluie, „pre limba Securitatii”, drama unei familii, dar si victoria morala a filozofului exilat impotriva cintecelor de sirena totalitare. |
|
| Dana G. IONESCU, 18 februarie 2010, in Adevarul |
| Autorul, care nu este un exeget al operei cioraniene, nici un admirator al filosofiei lui, dupa cum marturiseste, a intocmit o cercetare istorica, rod al mai multor ani de studiere a arhivelor. Din studiu reiese ca bine-cunoscutul filosof nascut la Rasinari a prezentat interes pentru structurile politiei politice vreme de o jumatate de secol.
Volumul cuprinde documente din anii 1941-1942, 1949-1951, 1954-1961, 1963-1969 (arhiva SRI) si 1960, 1962, 1964-1971, 1973, 1977, 1979-1985, 1987-1988, 1990 (arhiva CNSAS). Vreme de 50 de ani filosoful atit de cunoscut in Occident a fost protagonistul mai multor dosare de urmarire, cu trei nume de cod: «Ciobanu», «Chiru» si «Ene». Nota care deschide seria dateaza din 20 februarie 1941, este semnata de prefectul Sibiului, colonelul Darie Radulescu, si adresata Ministerului Propagandei. Autorul ei sustinea ca tinarul Emil Cioran fusese numit atasat cultural in Franta datorita apartenentei la gruparea legionara si ii cerea institutiei citate sa ia «masurile necesare».
Iar ultimul document cuprins in volum este scris la 5 mai 1990 si consta intr-un «raport cu propunere de inchidere a actiunii informative de influenta «ENE»», pentru ca subiectul nu mai prezinta «interes operativ». Potrivit acestei note, ««ENE» este in virsta de 79 de ani, de nationalitate romana si cetatenie franceza, profesor de filosofie si scriitor, domiciliat in Paris.» |
|
| Florentina CIUUVERCA, 18 februarie 2010, in Evenimentul zilei |
| Filosoful a devenit «suspect» pentru statul romin in 1941, inaintea instalarii regimului comunist, si a fost supravegheat inca cinci luni dupa prabusirea lui.
Emil Cioran a pus in miscare un detasament impresionant de agenti si informatori, care a functionat pe axa Bucuresti - Paris timp de 49 de ani. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stelian Tanase (coordonator)
Racovski. Dosar secret
|
|
|
|
Ultimele aparitii
