|
|
 |
| Lavinia ROGOJINA, 9 decembrie 2010, in Echinox |
Unul dintre romanele prin care s-a manifestat vizibil modificarea discursului narativ a fost Copilul furat in care se prezinta in linii mari povestea rapirii unei fetite de 5 ani si lungul drum al absentei pe care parintii ei trebuie sa-l parcuga. O poveste in linii si mai generale despre pierdere si despre o temporalitate nefunctionala, despre un timp absent din istoria umanitatii in care fiintele disparute nu mai imbatrinesc, dar care sint totusi incluse in vietile celorlalti ca fantome. Tensiunea, frica si disperarea care urmeaza rapirii sint superb descrise de McEwan: „Ceasul, energic asemenea unei inimi, respecta un conditional permanent: ea ar desena, ar incepe sa citeasca, ar pierde un dinte de lapte”. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ian McEwan
Pe plaja Chesil
|
|
|
|