|
|
 |
| Carmen MUNTEAN, nr. 1-2/2007, in Echinox |
 Acest roman al lui Calvino se desfasoara pe doua planuri: cel in care cititorul isi urmeaza aventurile in care il poarta dragostea pentru Cititoare si pentru lectura si un al doilea plan, in care maiestria scriitoriceasca a lui Calvino isi ofera un tur de forta, prezentindu-ne zece inceputuri de romane, fiecare abordind o tematica si un stil suficient de diferite incit sa ne conduca la concluzia ca atunci cind romancierul si teoreticianul literar isi dau mina, rezultatul poate fi o incintare pentru cititorul deprins cu pastisa si parodia postmoderna. |
|
| Ana Maria SANDU, februarie 2007, Glamour |
| Cartea aceasta ciudata, in care se amesteca 10 povestiri, li se dedica in intregime «Cititorului» si «Cititoarei». Ei sint instantele supreme ale unei carti, au asteptari, rabdare, fac o alegere in momentul in care se hotarasc sa cumpere un anumit titlu sau un autor. Asa ca romanele le apartin si se scriu pe masura ce le citesc. Parabola lumii fictionale ca un teritoriu construit prin intermediul celor care il descopera, functioneaza ca un motor pentru Calvino. Un experiment destept si plin de inventivitate, in care subiectele povestilor se schimba intre ele, iar cititorul devine personaj central. Dintr-odata, sansele de a gasi exact stilul si subiectul care ti se potrivesc devin mult mai mari. Iar felul in care scriitorul transeaza in final idila dintre «Cititor» si «Cititoare» e de-a dreptul induiosator. |
|
| Rodica GRIGORE, 26 iulie 2007, in Cultura |
| Subiectul, pe cit de inedit, pe atit de bine incadrat in estetica postmodernismului, are in centru un cititor care incearca sa citeasca o carte intitulata Daca intr-o noapte de iarna un calator. Primul capitol si fiecare dintre capitolele impare sint scrise la persoana a doua, in vreme ce fiecare capitol par reprezinta, de fiecare data, primul capitol din cartea pe care cititotrul o va incepe - aflat, cum este, in cautarea altei carti (desigur, cea ideala pentru el) -, dar pe care, titlul, pus sub semnul potentialitatii, trimite, in mod clar, la romanul Tristram Shandy al lui Laurence Sterne, in acest fel Calvino plasindu-se sub auspiciile unui tip special de estetica a prozei. |
|
| Bogdan-Alexandru STANESCU, 25 noiembrie 2006, Suplimentul de cultura |
| Tentatia totalitatii il insoteste pe Calvino pe intregul cuprins al romanului: odata cu aparitia lui Irnerio, Necititorul, tipul care refuza lectura, care prefera sa realizeze sculpturi din corpul fizic al cartii, prin Silas Flannery, creatorul de romane-tip ce poate fi usor plagiat, numele sau fiind o marca de succes prin simpla prezenta pe coperta. Ca sa nu mai vorbim despre «Tatal tuturor povestilor» ori despre masina electronica ce da nastere romanelor prin simple combinatii... Interesante insa sint insemnarile lui Silas Flannery, autorul constrins de romanele sale anterioare sa creeze in acelasi stil, menajind si intimpinind orizontul de asteptare al cititorilor sai. Rupt intre cerintele publicului si dorinta ascunsa de a produce un roman total, nu vede decit doua solutii extreme: fie sa abandoneze plierea pe gustul cititorului, dind nastere respectivei carti ce insa nu va fi citita, fie sa disemineze fragmente ale Totalului intr-o biblioteca de izotopi stilistici. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Italo Calvino
Cavalerul inexistent
|
|
|
|
Ultimele aparitii
