|
|
 |
| Claudiu T. ARIESAN, mai 2010, in Orizont |
 Izvor privilegiat de informatii privind gindirea presocraticilor, tratatul discuta critic teoriile precedente despre miscare, esenta materiei sublunare, cu insistenta asupra ivirii si aneantizarii ciclice a elementelor respective. |
|
| Alexander BAMGARTEN, iulie, 2010, in Dilemateca |
| Intregul text, cu aparatul minutios de note, pare a fi orientat spre a face transparenta si explicita pozitia lui Aristotel in relatia sa cu gindirea fizicalista anterioara lui, de la presocratici la Platon. Comunitatea terminologiei si problematicii este urmarita atent de traducator, pina la a desprinde, admirabil, dintre firele de continuitate, cele citeva discontinuitati de semnificare a acelorasi termeni folositi de Aristotel si predecesori, de la cazul generic al vocabularului devenirii pina la cazul particular al elementelor. O asemenea atentie proiectata asupra fizicii aristotelice constituite din critica predecesorilor este clara in studiul introductiv, a carui tema este plauzibilitatea extrema a fizicii aristotelice in contextul fizicilor concurentiale ale clasicitatii grecesti: idealul «salvarii fenomenelor» este, pentru Andrei Cornea, mult mai usor de legat de conceptele corelativitatii generarii si nimicirii, a continuitatii principiilor intre cer si pamint sau a traducerii proceselor cresterii si alterarii in termenii raporturilor dintre forma, materie si privatie, decit in termenii atomismului lui Democrit sau ai Iubirii si Urii lui Empedocle. |
|
| Adrian MURARU, 30 noiembrie 2010, in revista 22 |
| Volumul realizat de d-l Andrei Cornea se sprijina pe editii si exegeze recente ale tratatului De generatione et corruptione. Este evidenta incercarea de a acoperi distanta culturala care ne desparte de ariile cu buna expertiza aristotelica: ultimele editii critice sunt exploatate eficient, alaturi de exegeze mai vechi sau mai noi. Traducerea este una „scolastica“, de scoala in sens bun, facindu-ne sa regretam ca d-l Andrei Cornea nu a ales sa traduca marea restanta a „fizicii“ aristotelice, tratatul Physica (ilizibil filosofic in editia sa autohtona si totusi punct de plecare pentru nenumarate interpretari locale). Traducerea d-lui Andrei Cornea poate fi considerata cea mai buna traducere din Aristotel aparuta in ultimele doua decenii. Si nu cred ca exista modernizare mai eficienta decit cea infaptuita astfel. |
|
| , 21 mai 2010, in revista 22 |
| Ca si in alte lucrari, si aici Aristotel discuta critic teoriile despre miscare, materie si elemente ale predecesorilor sai, precum Democrit, Empedocle, Anaxagoras sau Platon, fiind astfel una dintre sursele esentiale pentru cunoasterea filosofiei presocratice. Aristotel nu a tinut stiinta in loc, nici nu a deturnat-o de la calea justa. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
Ultimele aparitii
