|
|
 |
| Horia GARBEA, iunie 2007, in Ramuri |
 Valeriu Cristea a realizat practic o monografie a operei lui Dostoievski dintr-o perspectiva inedita: aceea a personajelor marelui rus. Dictionarul... tine seama de caracterul realist al operei la care se refera si la multitudinea si complexitatea personajelor dostoievskiene. Biografia fiecaruia aproape, chiar a celor mai putin insemnate, este reconstituita de critic din fragmentele raspindite de-a lungul unuia sau altuia dintre romane. O operatiune de mare dificultate si finete, pe care cititorul, confruntat cu romanele, o poate realiza cu greu el insusi. Astfel cititorul lui Dostoievski poate face apel la dictionar concomitent sau ulterior lecturii romanelor pentru a urmari existenta fiecaruia dintre caractere. |
|
| Bogdan CRETU, 8-14 noiembrie 2007, in Observator Cultural |
| Dictionarul personajelor... lui Valeriu Cristea reprezinta o lucrare singulara nu numai in critica noastra, ci si in cea europeana. Tradusa, sint convins ca ar deveni un titlu de referinta. Dincolo de aceste merite stiintifice de necontestat, cartea lui Valeriu Cristea ilustreaza o lume complexa, una dintre cele mai fascinante pe care mintea omului le-a imaginat. De aceea, lectura ei echivaleaza cu o afundare in abisalitatea omenescului, asa cum doar autorul Idiotului l-a putut concepe. |
|
| Peter DEMENY, 27 iunie 2007, LiterNet |
| Aceasta carte mi-a placut atit de mult, incit am imprumutat-o ori de cite ori am putut, citind, recitind si rascitind «intrarile». Mi-a placut atit de mult ca in rubrica saptaminala «Autogram» pe care am tinut-o impreuna cu Sandor Zsigmond Papp la cotidianul Kronika am scris o tableta despre Stavroghin, deci despre ea. Acum, cind Editura Polirom a tiparit ambele volume finalizate intr-un tom, l-am comandat pe loc. La cincisprezece ani de la intilnirea cu cartea, am fost si mai sedus de opera lui Cristea. Fireste, acum stiu mai bine in bratele cui ma arunc si sint mai experimentat. Cu atitea recitiri in spatele meu nu mai sint junele de odinioara. Dar farmecul Dictionarului... sta tocmai in faptul ca nu te plictisesti niciodata de el; intotdeauna stie sa-ti ofere ceva nou, frumos, plin, acel je ne sais quoi in cautarea caruia ne mincam viata si inca ne si bucuram de asta. |
|
| Dan C. MIHAILESCU, 27 iulie 2007, in emisiunea |
| Aceasta este o carte de critica totala. Omul face istorie literara, variantistica, sosiologie, psihologie, etnologie, face chiar antropologie. Il compara pe Dostoievski nu numai cu Balzac, dar cu o intreaga traditie mistica. Aveti aici nu numai subiectul in amanuntime. Omul nu ne da o eticheta de personaj, ci toata increngatura, toata pinzaria de relatii narative din roman, compara serii de personaje, compara tipologii, astfel incit toata opera este supusa practic la un scaner. Chiar si cine nu stie nimic din Dostoievski poate sa citeasca aceasta «Biblie» ca un fel de alfabetizare pentru prizarea marelui rus de mai tirziu. O carte care azi ne surprinde si care poate fi mult mai mult decit eficienta, cred ca poate fi un pic eliberatoare pentru adolescentii care astazi intra in acest autor. |
|
| Dan C. MIHAILESCU, in emisiunea „Omul care aduce cartea”, 27 iulie 2007, la PRO TV |
| Chiar cine nu stie nimic din Dostoievski, poate sa citeasca aceasta biblie ca un fel de alfabetizare pentru prizarea marelui rus de mai tirziu. O carte care astazi ne surprinde si trebuie sa fie mult mai mult decit eficienta. Cred ca poate fi un pic eliberatoare pentru adolescentii care astazi intra in acest autor. |
|
| Carmen BRAGARU, 26 octombrie 2007, in Romania literara |
| Parcurgind Dictionarul..., aproape impropriu denumit astfel, mai degraba o culegere de studii dostoievskiene, nu poti sa nu incerci doua sentimente: de admiratie pentru omul care a gindit si a realizat un asemenea proiect de anvergura, pentru cultura solida pe care o respira textele si pentru tipul de scriitura, simpla, fara ostentatie, bine articulata, punctata, supravegheata; si de tristete din pricina putinatatii si indiferentei publicului cititor de la noi, care va rata astfel o carte mare. |
|
| Sorin LAVRIC, 26 octombrie 2007, in Romania literara |
| Lucrul cu adevarat spectaculos este ca fiecare figura livresca este urmarita de-a lungul intregii opere dostoievskiene, Valeriu Cristea indicind asemanarile si afinitatile cu personajele altor romane: intr-un cuvint, avatarurile unui personaj dupa ce s-a intrupat in altele. E ca intr-o panorama livresca in care cititorul poate observa felul in care personajul se incheaga sub mina autorului. |
|
| Daniel Cristea-Enache, 23 iunie 2007, Evenimentul zilei |
| Valeriu Cristea a dorit sa aduca in fata lectorului masa umanitatii dostoievskiene, si aceasta din convingerea ca pentru a fi mai bine inteles, Dostoievski trebuie privit «nu exclusiv prin Stavroghin, Kirillov, Versilov, Svidrigailov sai Ivan Karamazov, ci prin Dostoievski insusi, adica prin mozaicul tuturor personajelor sale, negative si pozitive, exceptionale si obisnuite, bizare si normale». E astfel refacut intreg traseul vietii personajelor si poate fi urmarita semnificatia simbolica a unor amanunte. Fiind vorba despre o lucrare personala, un «monodictionar», stilul autorului este unul adecvat, personalizat: «Nici fraza alba, nici ton neutru si cu atit mai putin un ton sintetic, strins, succint». |
|
| Mihai IOVANEL, 2 iunie 2007, Gindul |
| Criticii literari romani si-au trecut in dreptul numelui lor citeva ispravi demne de luat in seama, dar au dat relativ putine capodopere. Dictionarul lui Valeriu Cristea e una dintre aceste capodopere. Si asta in conditiile in care sa scrii despre Dostoievski se poate transforma cu usurinta intr-un act sinucigas. |
|
| Andrei TERIAN, 14 iunie 2007, Cultura |
| Vreti viata? In cartea lui Valeriu Cristea sint peste o mie de biografii. Vreti literatura? Pai, daca nu Dostoievski, atunci cine? |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Liviu Antonesei
Literatura, ce poveste! Un diptic si citeva linkuri in reteaua literaturii
|
|
|
|
Ultimele aparitii
lecturii.editiaaii-a,revazutasiadaugita.jpg "Matei Calinescu")
