
|
|
 |
| Adriana BITTE, nr. 932, 2010, in Formula As |
Cel mai interesant si realizat palier al cartii e lumea studiourilor cinematografice din care isi trage seva fictiunea. Avem aici actori, regizori, operatori, producatori, dar mai ales o casta truditoare din care Scott insusi facea de nevoie parte, cea a scenaristilor – intr-un cuvant, intreaga grandoare si mizerie a mitului hollywoodian. Chiar scriitura romanului e influentata de o viziune cinematografica, cu «mari scene», replici memorabile, atentie pe lumini si decor. Exista de altfel o ecranizare a Ultimului nabab facuta de Elia Kazan in 1976, cu multe vedete (Mitchum, De Niro, Nicholson), un opulent portret al Hollywoodului din anii ’30, dar careia ii lipseste tocmai ceea ce romanul ne releva cu subtilitate: fragilitatea fiintei, tragismul melancolic, desertaciunea ambitiilor. |
|
| Alexandra Olivotto, 8 iulie 2010, in Evenimentul zilei |
Dragostea ultimului magnat se concentreaza asupra lui Monroe Stahr, modelat dupa legendarul director al MGM, Irving Thalberg, supranumit copilul-minune al Hollywoodului. Personajul este definit drept «un Jay Gatsby inzestrat cu geniu», totodata «primul erou al unui roman de Fitzgerald cu o cariera de succes». Femeia de care se indragosteste avea sa fie «cea mai fascinanta si desavirsita dintre eroinele» sale, o spune scriitorul insusi. |
|
| Stefan AGOPIAN, 15 septembrie 2010, in 24-FUN |
In 1939 Fitzgerald s-a apucat sa scrie un roman despre Hollywood, unde lucrase pentru MGM din iulie 1937 pana in decembrie 1938. Nu fusese o experienta tocmai reusita, fiindca incerca sa se lase de baut si chestia asta nu-i prea iesea. Oricum, nu mai bea ca un nebun, si se straduia sa devina scenarist. Nu a reusit, dar a descoperit o lume ciudata, care functiona dupa alte reguli decat ale omului obisnuit. Din pacate nu a apucat sa-si termine romanul, dar chiar si asa, merita citit. |
|
| Cristian Teodorescu, 11 august 2010, in Academia Catavencu |
De ce sa citesti un roman pe care nici autorul lui n-a fost in stare sa-l duca pina la capat? Fiindca la un roman sclipitor nefinalizat ai ce regreta, spre deosebire de unul mediocru care parca nu se mai sfirseste.
Dragostea ultimului magnat nu e o carte neterminata pentru ca Fitzgerald n-ar mai fi stiut cum s-o duca mai departe, ci o poveste care a avut ghinionul sa-i moara autorul in timp ce lucra la ea. Scott Fitzgerald, care detesta Hollywood-ul, unde n-a rezistat decit un an ca scenarist, din cauza bauturii, ii face totusi un portret extraordinar unuia dintre mogulii de la MGM, legendarul Irving Thalberg. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Francis Scott Fitzgerald
Un diamant cit Hotelul Ritz si alte povestiri
|
|
|
|