
|
|
 |
| Dan Silviu BOERESCU, septembrie 2006, Ziarul de duminica |
La 75 de ani, George Soros, omul care a falimentat Banca Angliei, vrea sa salveze lumea, mizind tocmai pe lipsa ei de... perfectiune. Si, totusi, scriind Epoca failibilitatii, tocmai asta pare sa isi propuna cunoscutul finantist si, in egala masura, filantrop, care a constatat faptul ca, imbatrinind, orizontul personal a inceput sa i se strimteze amenintator. Si asta nu doar din cauza virstei, ci, mai ales, din cauza politicienilor, care au facut ca «respectul fata de adevar sa nu mai poata fi subinteles de la sine nicaieri». George Soros, care si-a subintitulat cartea Consecintele luptei impotriva terorii, se foloseste, evident, de exemplul politicii americane de dupa 11 Septembrie, guvernata – in opinia sa, dar nu numai – de principiul conform caruia adevarul poate fi manipulat pentru atingerea unor scopuri nobile, cum ar fi eliminarea amenintarilor unor noi atacuri impotriva SUA si a lumii occidentale, in general. Soros considera ca libertatea, justitia sau drepturile omului nu pot fi protejate cu ajutorul unor utopii, ci – singura cale viabila – doar prin asumarea de catre lumea civilizata a faptului ca ea insasi este una imperfecta. Sau chiar profund imperfecta, atita vreme cit nu este pregatita sa accepte ca nimeni nu este in posesia adevarurilor absolute. |
|
| Cristian GHINEA, ianuarie 2007, www.Hotnews.ro |
Partea cea mai buna a cartii este cea in care propune diverse solutii la problemele lumii. Departe gindul de a-l ironiza. Face o trecere in revista a ceea ce considera el a fi aceste probleme si chiar avanseaza solutii. Pare ca s-a calmat, manifesta un bun simt asezat si un realism care nu abdica de la principii. Doreste, de pilda, ca UE sa preia un rol mai important in lume, in primul rind ca exportator de democratie. Recomanda primirea Turciei in Uniune tocmai pentru ca extinderea s-a dovedit un instrument foarte bun de stabilizare a democratiei. Conduce Soros lumea? Opinia mea generala este ca nu oamenii conduc lumea, ci ideile (voi scrie odata un eseu pe tema asta). Daca asa este, atunci Soros e unul dintre cei mai articulati conducatori ai lumii. |
|
| Bogdan CIUBUC, 24 ianuarie 2007, Capital |
«Lupta impotriva terorii» trebuie abandonata. Ideea lansata de George Soros in ultima sa carte e pe cât de provocatoare, pe atât de interesanta prin consecinte. Miza e reconfigurarea pozitiei Statelor Unite in lume. Nici mai mult, nici mai putin! Cartea nu reprezinta, totusi, numai o analiza a actualei pozitii geostrategice a Statelor Unite in lume; miza principala e o demonstratie a modului in care actuala societate americana pare sa fi abandonat, in opinia autorului, idealul societatii deschise - mostenit de Soros de la fostul sau profesor de la London School of Economics, celebrul filozof al stiintei Karl Popper. |
|
| Lucia VERONA, 19 februarie 2007, Saptamina financiara |
«Daca ar fi sa-mi transpun filosofia de viata intr-un program politic, mi-as defini obiectivul ca fiind crearea unei societati deschise la nivel global», sustine George Soros in prologul cartii sale Epoca failibilitatii. Consecintele luptei impotriva terorii. Mare maestru al speculatiilor financiare, filantrop, Soros este un adversar neimpacat al sistemelor totalitare si un promotor obstinat al conceptului de societate deschisa – o societate in care libertatea de expresie si opozitia politica sint protejate. In aceasta carte, George Soros dezvaluie viciile din interiorul societatilor democratice, compara administratia Bush cu dictaturile nazista si comunista, demonteaza «lupta impotriva terorii» si pledeaza pentru «regindirea fundamentala a rolului Americii in lume». |
|
| Daniel DAIANU, 16 ianuarie 2007, 22 |
Piesa centrala a cartii este critica virulenta a Administratiei Bush Jr. in cimpul politicii de securitate si politica externa. Spre deosebire de cei care considera ca interventia militara in Irak a fost prost gindita si desfasurata, Soros apreciaza ca ideea insasi a interventiei a fost o eroare colosala de strategie, o misperception (o perceptie total eronata) a realitatii. Cu atit mai ridicole par acum comentariile celor care s-au aliniat orbeste la o gindire strategica ce a condus la un impas extraordinar in Irak. Grava este catalogarea celor care au examinat critic doctrina militara a Administratiei Bush Jr. si interventia din Irak ca fiind rezultatul unei ideologii de stinga, incapabila – cum se afirma – sa inteleaga marile pericole, neconventionale, ale lumii dupa 11 septembrie 2001. Oare amiralul Brent Scowcroft (consilier pentru securitate nationala al fostului presedinte Bush) si altii ca el nu au fost patrioti cind au criticat pregatirea interventiei militare in Irak? Si cum au fost Malcolm Rifkind (fost ministru al Apararii in Marea Britanie in guvernul conservator al lui John Major) si Douglas Hurd (fost ministru la Foreign Office), cind au anticipat impotmolirea din Irak, reverberatiile in regiune? In politica externa nu apartenenta la stinga sau la dreapta politica explica automat o pozitie sau alta. Soros ne ofera o pilda mare de implicare generoasa in viata sociala, nu numai a tarii care l-a gazduit dupa fuga de sistemul totalitar. Din pacate, nu sint multi ca el. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ionel Bostan
Controlul fiscal
|
|
|
|