Gabriel COSOVEANU, octombrie 2008, in Ramuri, nr.10
Fantoma din moara se numara cu siguranta, intre reperele prozei romanesti din ultimii ani, prin claritatea tehnica a scriiturii ce simuleaza inocenta, imaginatia morbid-debordanta si, nu in ultimul rind, prin maniera convingatoare de revizitare a perioadei totalitare, cu o detasare duioasa, nemiloasa in detalii, intelegatoare.
Constantin DRAM, octombrie 2008, in Convorbiri literare
Rezulta, din nou, un roman realmente seducator, desi cumva altfel fata de ceea ce scrie Doina Rusti, prin aceasta obstinata devoalare a unui real social greu de anulat, de sters din memoria unui creier / computer, prin cresterea viziunii satirico-demistificatoare si ridicarea ei la un nivel general, chiar daca se vorbeste, din nou, de un spatiu romanesc mitizat. O carte foarte bine articulata narativ, cu solutii incitante pentru cititorul modern si cu o stiintă a povestirii, a dozarii informationale care tine in priza orice categorie de cititori. Iar cartile cu adevarat bune sunt acelea care se pot citi de catre cit mai felurite categorii de lectori.
Octavian MIHALCEA, nov-dec 2008 , in Diagonale
Parabola a timpului nesigur si lipsit de regulile umanitatii, roman cu scriitura sigura si cu buna tehnica, Fantoma din moara evoca destinul colectiv propriu poporului roman supus terorii istoriei, in interiorul unei mori abandonate, cu pereti rosii.
Mihaela URSA, noiembrie 2008, in Apostrof
Nu as vorbi, precum Horea Garbea, despre realism magic in cazul Doinei Rusti, ci despre metafictiune istoriografica. Mai degraba decat modelul Marquez, romanul de fata activeaza modelul unui Salman Rushdie din Rusinea...
Daniel CRISTEA-ENACHE, ianuarie 2009, in Romania literara
... o materie epica, deopotriva densa si fluida, diversificata tipologic si rearticulata simbolic: un ritm adaptabil, alert sau lent, al naratiunii; un montaj inteligent si un bun dozaj, in prima si in ultima instanta, o vizibila maturitate artistica.
Cu al treilea sau roman, pe cat de ambitios, pe atat de reusit, Doina Rusti intra in elita prozei noastre inca tinere.
Gabriela GHEORGHISOR, decembrie 2008, in Dilemateca
Doina Rusti scrie un roman puternic, in care vigoarea epicului, acuitatea observatiei realiste, minutiozitatea descrierilor si discretele efluvii lirice sustin o poveste captivanta despre atrocitatile istoriei comuniste si despre bizareria supravietuirilor fantomatice.
Radu NEDELCUT, aprilie 2009, in Noua literatura
Am admirat subiectivismul necrutator al textului si curajul asumat al autoarei de a nu prezenta deloc vreo parte pozitiva a intregii perioade. Unele texte sau filme de astazi au tendinta de-a nuanta viata sub comunism, transformind-o intr-o experienta personala, cu bune, cu rele, in care oamenii s-au format si si-au trait vietile intr-un fel sau altul. Fantoma din moara evita ostentativ aceasta abordare, ignorind intentionat orice aspect pozitiv si reuseste sa faca asta intr-un mod foarte convingator. Eu am citit intregul roman cu dintii involuntar inclestati si cu pumnii strinsi. Cred ca este aproape imposibil pentru orice om, oricit de sceptic in ce priveste regimul dinainte de 1989, sa nu ramina revoltat si incrincenat rememorind fapte despre care stim cu totii ca au fost adevarate.
Din punctul acesta de vedere, cartea isi indeplineste scopul de-a provoca cititorul, chiar daca nu o face cu mijloace stilistice spectaculoase sau cu constructii literare originale. Adevarul simplu, prezentat foarte subiectiv, este in sine o arma emotionala foarte puternica, lucru care pentru mine este o lectie si literara, dar in primul rind politica.
Doris MIRONESCU, 9-15 mai 2009, in Suplimentul de cultura
O scriitoare matura, formata este Doina Rusti, unul dintre cei mai profesionisti scriitori romani de astazi, cu teme de lucru precise si cu o viziune calificata asupra felului in care literatura trebuie scrisa. [...] Dezastrele personale si abjectia morala creeaza sau, dimpotriva, distrug caractere, iar pentru aceste caractere romanciera este bine echipata.
Doina RUSTI in interviu cu Bogdan ROMANIUC, 4-10 octombrie 2008, in Suplimentul de cultura
Fata rosie a adevaratei mori m-a obsedat multa vreme. Era o cladire trista si misterioasa, in care eu am intrat la un moment dat, pe cind aveam 15 ani. Era o zi de iunie, la-nceput de vacanta, iar prin crapaturile vechii cladiri intra soarele ca un praf de aur. Linga tufele de boz si lipan am intilnit un baiat ceva mai mare decit mine, imbracat cu uniforma de liceu. Intilnirea noastra a fost scurta si decisiva. Fiinta aceasta, aureolata de lumina morii, mi-a spus, in gluma, ca in curind aveam sa-mi visez viitorul. Multe dintre lucrurile plasmuite sub luna calda de iunie s-au implinit intocmai. Pina la un anumit timp, teribil si revelator, in care mi-am dat seama ca ma lasasem manipulata de forta magica a unei clipe varoase. Si ca acea emotie de la 15 ani era nucleul unei experiente complexe, la care au luat parte o suma de oameni, purtati ca si mine de curentii fantomatici ai unei Istorii plamadite intre peretii rosii ai unei mori parasite. Atunci am inceput sa scriu Fantoma din moara.
Bogdan ROMANIUC, 4-10 octombrie 2008, in Suplimentul de cultura
Doina Rusti se numara printre putinii povestitori adevarati pe care ii are literatura romaneasca postdecembrista.
Ultimele aparitii
Fantoma din moara
