Romanul FEM de Magda Carneci este un volum de proza vizionara, o incursiune nonconformista in meandrele fiziologice, psihice si metafizice ale unui personaj feminin generic, de la cea mai fra-geda virsta pina la prima adultitate. O Seherazada contemporana ii relateaza iubitului ei care o paraseste cele mai stranii si mai intime trairi legate de cresterea ei intru feminitate. Combinatie de povestire, poem in proza, analiza psihanalitica jungiana si marturie spi-rituala, FEM se vrea un fel de scriere initiatica, in afara genurilor literare curente, despre ce ar putea sa insemne deschiderea emotionala a fiintei umane catre niveluri de sensibilitate si de intelegere mai putin explorate si cunoscute deocamdata.

 

FEM-ul Magdei Carneci - un concentrat itinerar epifanic, pornind de la „brusca aruncare in scena“, trecind prin aventurile corpului dureros, prin iluminarile adolescentine ale unei feminitati matrici-ale si „caderea din Realitate in realitate“, prin „schimbarea la trup“ androgina spre maturizarea viziunii, deschiderea celui de-al treilea ochi si, in cele din urma, fulguranta (si intransmisibila) intelegere a „marelui sah cu partea cealalta“ - este o livrare de sine pentru bunul uz al celor care mai cauta „o magie coerenta a lumii“. E o „cheie emotionala“ pentru Planeta FEM, pentru acel univers femi-nin despre care unul dintre ultimii maestri spirituali ai vremurilor noastre spunea ca e o lume in mod natural mai aproape de fiinta lucrurilor. (Simona Sora)