 |
| Petre CIOBANU, ianuarie
2005, Ramuri |
 „Straniu si acaparant, de un realism naturalist, cu
personaje alienate, cu observatii directe, fruste, agresive, de o
surprinzatoare prospetime, romanul probeaza simtul creator rafinat
al romancierului canadian. |
|
| un interviu de Marius CHIVU, 27 octombrie 2004, Cultura |
| Fetita care iubea prea mult chibriturile este o incercare, o posibilitate, o «cale», daca vreti, de a vorbi despre copilarie. Etimologic, cuvintul «copilarie» inseamna «cel care nu poate vorbi», iar in cartea mea sint «vorbele» unui copil despre ceea ce inseamna copilaria pentru el: si frumusete, si suferinta, si cruditate... In acelasi timp si intr-un amestec in care el insusi este foarte crud... Un roman-basm care stirneste, sper, sentimente puternice, dar care nu e, sub nici o forma, o carte pentru copii. |
|
| Elena VLADAREANU, 13 septembrie 2004, Cotidianul |
| Traducerea in limba romana este excelenta. Au fost surprinse toate nuantele naivitatii, ale cruzimii, toate inexactitatile si stingaciile unui adolescent insuficient educat, dar al carui discurs este foarte poetic. |
|
| Alin IONESCU, 12 octombrie 2004, Academia Catavencu |
| Veti simti nevoia sa recititi multe pasaje si sa ascultati cum suna in minte, recitita la ralenti, fraza fals inocenta cu care fata dlui Soissons deapana povestea ciudatei ei familii. E aproape o inventie literara fraza asta care curge asemeni unui riu mocirlos printr-o albie de lumina fosforescenta. |
|
| Ruxandra CESEREANU, 10 ianuarie 2008, in Romania libera |
| Am catalogat dintr-un foc romanul a fi delicios, desi el este in chip extravagant delicios, dupa cum se va vedea. Personajele minorilor sint de la inceput nelinistitoare: unul dintre baieti este intrucitva retardat, iar celalalt este fatis-precoce, fiind crescut cu Etica lui Spinoza si Memoriile lui Saint-Simon, drept care, din astfel de pricini, cel de-al doilea rationeaza ca un intelectual de elita. Jucaria lor predilecta este una singura: o broasca vie, tinuta intr-un borcan. Martorul mut al adolescentei lor este tot unul singur: un cal batrin. Figura tatalui apare schitata si concentrata ca fiind a unui capcaun dictatorial si canibal. Dar, in tineretea lui, acest tata fusese un preot frumos, fascinat de povesti cu sfinti, mucenici si asceti. Ce a dus la metamorfoza lui malefica vom afla, cind si cind, pe parcursul romanului. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
Ultimele aparitii
