
|
|
 |
| Stefania MIHALACHE, septembrie 2009, in Dilemateca |
Debutul tirziu al lui Sam Savage aduce pe scena un personaj caruia ii sta in fata o cariera stralucita: este un sobolan literat. Aceste doua coordonate ii lasa autorului spatiu larg de manevra la nivel simbolic: Firmin, sobolanul, este exponentul scriitorului marginal, boem, plin de vise hiperbolice, incapabil de comunicare, ciudat, uneori mosntruos, alteori in drum spre sublim. |
|
| Dana PIRVAN-JENARU, nr. 14/2009, in Romania literara |
Discursul indragostit al acestui sobolan antropomorfizat se citeste cu placere şi cu zimbetul pe buze, cartea fiind scrisa intr-un ritm dinamic si intr-o maniera ludica, iar accentele de tragicomedie bovarysta il fac simpatic pe fragilul, dar cinicul sobolan aflat deasupra semenilor sai (celebri sau nu!), inflacarat fiind de lumea imaginara a povestilor in care vietile au mereu directie si semnificatie. Aspiratiile, bineinteles, sint pe masura fanteziei si il transforma pe Firmin intr-un geniu neinteles de celelalte rozatoare (si, vai! nici de oameni), viata sa pe jumatate visata, scaldata fiind in literatura, amintind cititorilor de Emma Bovary. Aventurile sale demonstreaza inca o data ca literatura poate transfigura si cele mai mediocre existente, avintul sau fiind alimentat si de lectia pe care a invatat-o de la Dostoievski si Strindberg: «indiferent cit esti de mic, poti sa fii la fel de ticnit ca oricine altcineva”.
Concluzia la care ajunge Firmin e resemnata, trista, dar si consolatoare: „Lumea era uscata si rece, iar cuvintele frumoase”. Iar dragostea pentru literatura ramine la fel de fascinanta, ca orice dragoste neimpartasita. |
|
| , noiembrie 2008, http://adinab.wordpress.com |
Ce mi-a placut la Firmin: referintele livresti incluse in carte ca anecdote (stiati, de exemplu, ca otrava de soboloani are un gust «ciudat de bun, un amestec de branza Velveeta, asfalt fierbinte si Proust»?); tandretea fata de micutul sobolan, umorul acestuia, descrierea efortului necesar pentru comunicarea cu ceilalti; ideea ca cititul in exces nu te apara de relele vietii, de singuratate sau de ratare, dar iti da macar posibilitatea sa iesi din ingustimea destinului tau si sa pui in cuvinte ceea ce ti se intimpla. Mi-au mai placut si ilustratiile – la fiecare cateva pagini sunt desene mici cu sobolani alergind pe linga text, iar citeva scene sunt ilustrate.
Nu e o carte cu pretentii de capodopera, dar autorul a lucrat multi ani la ea si a investit in ea experiente de viata reale. |
|
| , martie 2009, http://cinabru.blogspot.com |
O carte exceptionala, poate putin cam trista, pentru toti soriceii si soricelele de biblioteca mergind pe doua picioare. Dincolo de valente, sensuri, simboluri, trimiteri si analize, Firmin este povestea unui cititor. Poate unul cu blana si mustati, poate unul care chitaie cind citeaza, unul care nu poate sa-si scrie povestea pentru ca nu poate folosi nici stiloul, nici masina de scris. Dar un cititor de calibru greu si de invidiat pentru ca a ajuns in Paradis inca de la nastere. O poveste putin cam trista, dar frumoasa. Mai mult decit recomandata. |
|
| , mai 2009, pe http://tarameainventata.blogspot.com |
Mi-a placut atit de mult Firmin incit il tin pe noptiera si il privesc adesea... cind am terminat de citit mi s-a facut dor de el si ma trezesc mereu amintindu-mi o scena sau alta din carte, un gind sau o emotie a micului sobolan trist dar atit de familiar mie. As vrea sa fi scris eu romanul acesta. Sa pot spune ca e doar al meu. Firmin a fost o lectura emotionanta si a devenit cu siguranta unul din romanele la care ma voi gindi mereu. |
|
| , mai 2009, pe http://www.petocuri.ro |
Cine ar fi crezut ca viata de rozator poate fi atit de spectaculoasa? Si totusi, am ajuns sa scriem povesti despre sobolani si soricei personificati. Chiar literati, daca stam sa ne gindim mai bine.
Sam Savage infatiseaza cititorului, in pasaje memorabile prin comicul sau tristetea lor incomensurabila, un rozator atit de uman incit, citindu-i povestea, nu putem sa nu fim atinsi de empatie si compasiune. Firmin este o parabola subtila la adresa grupurilor sociale, adesea marginalizate si incapabile de a razbate din tumultul necrutator al cotidianului, demonstrind ca fiecare dintre noi s-a aflat cindva in punctul de a ascunde greutatea ce ne staruie pe inima. |
|
| , mai 2009, http://toatecelerele.wordpress.com |
In viziunea mea, tema principala a romanului este auto-cenzura care ne poate urmari o viata intreaga. Blocajul in fata foii albe. Nu ratarea, cum insusi autorul a declarat intr-unul din interviurile lui, ci la un nivel mai din adincime, auto-cenzura. Ratarea este doar rezultatul final. |
|
| , iunie 2009, http://bookiseala.wordpress.com |
Ce reuseste in mod stralucit marele laureat al Tirgului Frankfurt, editia 2008, este sa amestece tandretea acestui mic sobolan cu rautatea lumii umane. Cartea, chiar daca autorul nu vrea sa recunoasca, este o alegorie. Cititul nu te salveaza de singuratate, nici de marile ratari ale vietii, dar iti da posibilitatea sa-ti schimbi conditia. Cum rozatorul, venit din lumea tenebrelor, a putut urca la inaltimea conditei umane, de ce oare si un om din virful muntelui nu ar putea deveni un intelept al lumii? Cam asta vrea sa ne transmita Savage, intr-un text literar de rara savoare si un fir epic antrenant, provocator si plin de reflectii. Conditia umana si-a gasit in aceasta scriere un nou reper. Merită citita. |
|
| Mihaela GHERGHISAN, iulie 2009, pe http://www.rfi.ro/blogeuropean |
Am descoperit de curind povestea unui sobolan delicios pe nume «Firmin», creat de scriitorul american Sam Savage care la mai bine de 60 de ani a imbratisat aceasta pasiune. Firmin, autodidact si extrem de cultivat, a carui poveste n-o voi detalia aici intrucit va invit sa gasiti cartea, m-a fascinat pe mine si pe prietenii mei, majoritatea ziaristi si ei.
Am oferit mai intii cartea prietenei mele si colege de breasla, corespondent la Bruxelles si ea care a devorat-o si a luat-o cu ea in calatoria de presa care a marcat la 1 iulie inceputul presedintiei suedeze a UE. «Firmin e in Suedia!», mi-a scris ea bucuroasa intr-un sms de la Stockolm si apoi mi-a marturisit ca seara abia astepta sa se retraga in camera de hotel unde uita de elementele politice ale zilei si citea. Dispareau astfel din preocuparile ei soarta politica a lui Barroso, bataile de cap pe care suedezii le au cu Parlamentul European pentru investirea aceluias Barroso la cirma Comisiei Europene, dosarul iranian se pierdea si el.
Apoi am incercat sa corup un alt coleg si el corespondent de presa care la inceput, vorbindu-i eu despre Firmin mi-a raspuns blazat : «It’s been done…». Apoi, fiindca eu insistam, am imprumutat exemplarul meu pe care l-a citit in doua zile. Mi l-a inapoiat usor jenat : «Da, trebuie sa zic ca e interesant»…
Apoi, impotriva oricarei asteptari am reusit mai mult din greseala sa-i trezesc atentia asupra lui Firmin unui ziarist veteran, cartezian si atoatestiutor, care a ascultat povestirea mea despre carte apoi a cerut s-o citeasca. Si-a inceput lectura intr-o seara in care la Bruxelles se decidea ca viitorul presedinte al Parlamentului European va fi crestin democratul polonez Jerzy Buzek, o decizie asteptata cu o oarecare infrigurare.
Stirea nu l-a impresionat pe acest domn care era complet absorbit de Firmin in biroul sau si mai tirziu in aceeasi seara cind se termina o reuniune importanta a Eurogrupului, ziaristul a ramas imobil, cu cartea in mina.
In fine, Firmin si a sa eruditie dar si descoperirea dureroasa si emotionanta in acelasi timp a lumii oamenilor, au captivat pe rind o echipa de purtatori de cuvint care nu-mi mai scriu email-uri despre ce a mai zis un ministru sau altul, ci despre sobolan.
«Firmin te saluta», imi scria chiar un inalt functionar al Comisiei Europene zilele trecute… Il intrebasem printr-un mesaj cum se mai aseaza apele la Comisia Europeana si am primit un raspuns despre sobolan.
Si uite asa obsesia lumii politice din capitala Europei ne paraseste incet pe noi cei care aflindu-ne zilnic prea aproape de aceste subiecte indigeste am ajuns sa le dispretuim. Din pacate, intrucit ele sint interesante si importante. Dar poate ca o pauza estivala binemeritata nu ne strica nici noua, «actorilor europeni» nici politicii europene in sine… |
|
| , ianuarie 2009, http://day2morrow.blogspot.com/ |
Scriitura inteligenta, deghizata in povestea unei vieti. Pasaje care provoaca risul si cuvinte care suna un pic a tristete, trimiteri literare dar fara pretiozitati... totul intr-o sarabanda conceputa de Sam Savage absolvent de filosofie la Yale (si doctor in aceeasi disiciplina). Firmin este ceea ce s-ar numi la noi un «soarece de biblioteca». Cartile reprezinta o parte importanta din viata lui. Devoreaza cartile, capitol dupa capitol. Doar ca vorbim de sensul propriu. Mai exact, Firmin este un sobolan care a vazut viata in subsolul unei librarii din Boston. Roade carti si brusc descopera ca le poate citi! Deja gusturile i se rafineaza, distinge o carte buna, simte bucuria pe care i-o transmite literatura de calitate. Doar ca, desi a rontait ori a citit mii de cuvinte, el nu poate vorbi... Prietenia cu oamenii ii provoaca momente de fericire dar si deziluzii. Firmin insusi este un amalgam de vise si sperante. Un erou picaresc, care provoaca risul ori surprinde prin gindurile emise.
O mica bijuterie in care vezi scotocirile pe care le aduce lectura. O declaratie de dragoste catre carti. |
|
 | | 1 | 2 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sam Savage
Tipatul lenesului
|
|
|
|