
|
|
 |
| Dana CHETRINESCU, septembrie 2006, Orizont |
In acelasi timp, Gnosticism si gindire moderna: Hans Jonas este un volum valoros nu doar ca dovada a unei etape din cercetarea gnosticismului, care, pe linga studiile renascentiste, constituie una din preocuparile de capatii ale savantului roman, ci si ca portret al unui tinar universitar croindu-si drum in mediile academice europene in anii ’70 si ’80 si comportindu-se exact asa cum a invatat de la magistrul sau: polemizind usor, dar foarte bine documentat, si evitind capcanele unei cercetari de suprafata, cautind mereu sa ajunga in chiar miezul fenomenului studiat. Ceea ce dovedeste tipul de avangarda in care se gaseste Culianu la sfirsitul deceniului al saptelea – nedorind sa sparga sau sa agreseze paradigme, ci doar sa le rafineze, calauzindu-le mai bine spre discursul deceniului al noualea, pe care l-a preschimbat definitiv. |
|
| Horia-Roman PATAPIEVICI, iulie 2006, Idei in Dialog |
Ca si tinarul Eliade, Ioan Petru Culianu indraznea sa cunoasca. Avea curajul sa puna intrebari cruciale unor discipline academice care au incetat sa si le mai puna de indata ce au capatat respectabilitate disciplinara. Ceea ce ma fascineaza constant la Culianu este capacitatea de a da raspunsuri culturale extrem de sofisticate unor probleme existentiale vii pentru oricine. Orizontul in care Culianu si-a gindit problematica era, de la inceput, foarte general, nu avea nimic din compartimentarile disciplinare care separa azi in membre distincte corpul unitar al trecutului. El cauta temeiul universalitatii, realitatea. Pentru el, ca si pentru tinarul Eliade, istoria religiilor era modalitatea de a patrunde dincolo de ceea ce este dat si constatat, spre ceva care tine de omul care creeaza faptul de cultura si care nu mai este aparent in rezultatele omului care se multumeste sa o studieze. Mecanismele de producere il interesau pe Culianu. Asa cum a remarcat Sorin Antohi in remarcabilul sau studiu Laboratorul lui Culianu, cadrul in care Ioan Petru Culianu a studiat istoria religiilor era «o teorie generala a cunoasterii»; prin tipul de cunoastere a disciplinei pe care o cauta, Culianu voia «sa modifice toate domeniile cunoasterii» si, mai mult, voia sa modifice felul in care ne-am obisnuit sa privim cunoasterea. |
|
| Cristina BALINTE, 28 iunie 2006, Cultura |
Prezentind, in Gnosticism si gindire moderna: Hans Jonas, confruntarile de idei referitoare la ceea ce a ajuns sa concureze, incepind cu mijlocul secolului XX, exegeza asupra teologiei oficiale, Culianu are ambitia de a media competent dialogurile peste timp ale reprezentantilor diferitelor scoli filosofice sau de istoria religiilor. (...) Chiar daca nu sosise clipa afirmarii sale plenare in elita cercetatorilor in domeniu, Culianu dovedea, totusi, ca detine tehnica de a imbina judicios tonalitatile entuziast-laudative ale invatacelului, coplesit de profunzimea gindirii maestrilor, cu interesul stiintific al savantului in devenire. Gnosticism si gindire moderna: Hans Jonas este forma de inceput sub care se manifesta «scinteia» unei vocatii. |
|
| Marius VASILEANU, 23 mai 2006, Adevarul |
In aceste zile in care stravechi teorii gnostice sint vindute de media drept descoperiri de ultim ceas, lucrarea de fata este o binevenita punere la punct. Stralucit cercetator al fenomenologiei gnostice – curent care a fost, in fond, o replica la crestinismul primelor veacuri – I.P. Culianu propune o reevaluare prin prisma lui Hans Jonas. Acesta din urma, discipol al lui Heidegger, ii arata pentru prima oara cititorului cum «sa se identifice cu situatia existentiala a gnosticului si sa-si dea seama ca problemele dezbatute in acea epoca indepartata a civilizatiei noastre nu erau straine de cele ale omului modern» prin prisma alienarii fata de lumea fizica. |
|
| Stelian TURLEA, 22 septembrie 2006, Ziarul de duminica |
Un instrument de lucru util atit studentului care vrea sa gaseasca o rapida prezentare a fenomenului gnostic si a istoriei studiilor despre gnosticism, cit si cercetatorului care doreste o imagine succinta, dar cuprinzatoare a activitatii lui Hans Jonas si a rolului jucat de el in istoriografia moderna a gnosticismului si in istoria ideilor in general. |
|
| Sorin LAVRIC, 16 iunie 2006, Romania literara |
Cartea lui Ioan Petru Culianu, prin panorama pe care o ofera asupra gnosticismului, dovedeste ca nuantele ultrafine, polemicile in jurul unui prefix, schismele provocate de o vocala sau anatemele reciproce iscate de o prepozitie – toate acestea sint simptomele finale ale sfirsitului unei viziuni religioase. Parca iti vine sa spui ca destinul unei credinte este sa-si ingroape vitalitatea sub lespezile etimologice ale unor certuri lexicale, niste certuri la capatul carora doctrina se lamureste vag, iar credinta se chirceste de tot. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ioan Petru Culianu
Calatorii in lumea de dincolo
|
|
|
|