Straniu acest roman neterminat care se intoarce de doua ori in trecut: rememorarea unui inceput al vietii de scriitor si evocarea episodului initierii in vanatoare si moarte. Intr-un fel, premonitoriu pentru sfarsitul scriitorului, care a ales calea sinuciderii, o repetitie a gestului facut de propriul tata, si cu aceeasi arma, o pusca de vanatoare.
Ea, pusca de vinatoare, semnifica destinul omului modern care a ales sa ucida animalele incredintate cindva lui, intr-o fericita ipostaza adamica. Sa nu ne miram ca Hemingway insusi, faimos pentru ale sale safari in Africa, ajunge la un moment dat sa intoarca pusca spre sine, devenind simultan vinator si vinat. |