 Harta iubirii de Ahdaf Soueif a provocat criticii la apropieri spectaculoase – de Gabriel Garcia Marquez si Isabel Allende, situind-o in zona realismului magic, reactie fireasca fata de un roman care se petrece in Egipt, tara misterelor. Romanul are multe elemente comune cu Un veac de singuratate si Casa spiritelor: o istorie ce aluneca in mit, o casa care fascineaza, trecutul ce-si dezvaluie secretele, vietile ce par sa se repete peste timp.
Harta iubirii este un roman-palimpsest, cu povesti de iubire (fascinind prin ce dezvaluie si prin ce lasa nespus), ele ascund un roman istoric si unul politic (interesant pentru cei dornici sa observe jocurile de putere), ambele acopera saga unei familii si a magicului Egipt (irezistibil pentru iubitorii de povesti mirobolante, cu miresme exotice), iar in profunzime un splendid roman mitic (rezervat impatimitilor de simboluri, mituri si arhetipuri).
Romanul are si un nucleu simbolic: o tapiserie infatisind pe Isis, Osiris si Horus, tesuta de Anna in maniera artei traditionale, folosind culorile vechiului Egipt, partile ei ajung in locuri diferite, strabat lumea ca sa revina si sa se reintregeasca in Cairo. Tapiseria trimite la scenariul mitic cunoscut si propune un cod pentru a descifra destinele personajelor. Alt cod se contureaza din discutiile absolut fascinante despre cuvintele limbii arabe, altul prin motto-urile alese pentru fiecare capitol, din care aleg un esantion: «Nu stiti ca Egiptul e o copie a cerului si templul intregii lumi? (Scrib egiptean, c. 1400 i.d.H.)». |
Ultimele aparitii
