 |
| Paul CERNAT, octombrie 2007, in Dilemateca |
Fara tezism si agresivitate, Iulian Ciocan reconstituie o lume subdezvoltata, imbicsita de iluzii si fara orizont, o umanitate contorsionata, pitoreasca in felul ei, o atmosfera cenusie, crepusculara, un inceput al sfirsitului. Lexicul regional, plin de rusisme si argotisme, este la rindul sau reconstituit cu acuitate amuzata - si cu toate explicatiile necesare in subsol - de un autor care poseda o constiinta critica a limbajului, dublata de ironie fina. |
|
| Victor CUBLESAN, octombrie 2007, in Cuvantul |
Cartea lui Iulian Ciocan a constituit, cel putin pentru mine, una dintre cele mai placute surprize ale anului. Acest roman scurt semnat de un debutant in proza reuseste sa se plaseze in fruntea plutonului pestrit de autori, unii mai titrati, altii mai maturi care aliniaza scrieri de despartire de perioada comunista. Un roman tulburator. |
|
| Stefan AGOPIAN, octombrie 2007, in 24 FUN |
Intr-un oras de la marginea imperiului sovietic, Chisinau, oamenii duc o existenta aproape larvara, fara nici un orizont si fara capacitatea macar de a visa la o alta lume noua. Este epoca de sfirsit a lui Brejnev, o perioada de crepuscul al marelui imperiu care, dupa cum bine stim, nu mai avea mult de trait. |
|
| Bogdan CRETU, octombrie 2007, in Contrafort |
Iulian Ciocan este un scriitor pursinge, care a invatat destule din marea literatura rusa. Aliajul de grotesc, dramatic, melodramatic chiar, totul condimentat cu o ironie acida, cind este cazul, reprezinta formula cistigatoare. Iulian Ciocan a debutat mai mult decit promitator, romanul sau fiind una dintre reusitele clare ale acestui an. |
|
| Andreea GRINEA, noiembrie 2007, in Timpul |
Romanul lui Iulian Ciocan pune cap la cap o suita de povesti bine scrise, ce se intretaie in citeva puncte cheie, cea mai consistenta dintre ele urmarind viata si opiniile pionierului Iulian, fiul unui muncitor la uzina si a unei educatoare cu origini burghezo-mosieresti care suspina in fata samovarului dupa vremurile adolescentei, cind, desi sub «ocupatia» romanilor, se plimba cu brisca la iarmaroc. Ciocan aduce sub lupa uzura traiului de fiecare zi in apartamentul de 41 de metri patrati ticsit de catrafuse si mobile luate pe credit, dar si mizeria si automatismele vietii sufocate de baloane si pancarte, vazuta prin ochii lui Iulian sau prin cei ai unui insinuant narator omniscient. Crepusculul socialismului, acutizat de iminenta moarte a lui Brejnev, este adus in pagina prin dramoletele tragicomice ale unor oameni obisnuiti. |
|
| Mihai IOVANEL, 6 septembrie 2007, in Cultura |
Daca sinteti macinati de dilema «ce sa fac cu cei 16 lei pe care-i am in buzunar?», sau chiar daca nu sinteti obsedati de sus-numita dilema, dar detineti intimplator aceasta suma, ei bine, cumparati romanul de debut al basarabeanului si cititi-l. Va ia, pe linga cei 16 lei, in jur de doua ore, si e ceea ce as numi o afacere buna. |
|
| Paul CERNAT, 4-10 octombrie 2007, in Observator Cultural |
Iulian Ciocan vadeste calitati de prozator adevarat. Stie sa creeze personaje, situatii si scene puternice, povesti de viata si cadre memorabile, are o frazare supla si dinamica, iar stiinta compozitiei merge mina in mina cu firescul povestirii. Perceptia acuta a tragediilor umanitatii marunte are loc pe fundalul marilor prabusiri istorice, surprinse de la firul ierbii. |
|
| Mihai IOVANEL, 29 august 2007, in Gindul |
Inainte sa moara Brejnev este un roman-puzzle, compus din povestiri care interfereaza periferic. Asta e o descriere posibila. Alta e ca romanul reprezinta o autofictiune prin care Iulian Ciocan recontacteaza datele lui Iulian, kinder in Chisinaul de la inceputul anilor '80. Ceea ce aduce romanul in proza romaneasca e o meserie pe care rusnacii (si, prin contaminare, popoarele calarite sub brandul URSS) o executa ca nimeni altii in arta, cinema si literatura: e vorba de meseria etalarii umanului. Aerul e imputit, personajele (unele dintre ele) mizerabile, reteta sociala care prepara aerul & personajele avorteaza din start datele unei igiene de supermarket occidental. Si totusi, compozitia spune mai mult despre pasta din care-s compusi oamenii decit nu stiu ce rafinament frantuzesc. Cu toate ca pasta asta e unsuroasa ca una de mici din carne de oaie, nu ca una stoarsa dintr-un tub cosmetic. Ce se intimpla prin carte? Fleacuri. Unii mor, altii comit adulter, altii divorteaza, beau, maninca, supravietuiesc. Personajele nu-s prea numeroase (Iulian + parintii lui, un politruc, un veteran de la Stalingrad, un mujic, un mujic urbanizat etc.); relatiile dintre ele urmeaza posibilitatile combinatorice ale unui trivial nesofisticat. E suficient pentru autor sa scoata un roman impecabil povestit, gri si ironic, minimalist, dar cu o alonja deloc minimala. Un roman tiptop, scris la rece si citit la cald. |
|
| Rita CHIRIAN, 18 octombrie 2007, in Cultura |
Lumea romanesca a lui Iulian Ciocan, refacuta din flash-uri percutante, de un ochi ce vede monstruos, este vie, macinata de ambitii neverosimile si inflamata de vedenii capitaliste. Progresiv, prozatorul conduce aceasta umanitate spre tenebrele unei tranzitii nu mai putin spectaculoase. Hipercritic si totusi nostalgic-duios, cu tuse exersate, Ciocan contureaza un bestiar de exponate grotesti si, totusi, recognoscibile, angrenate – fara posibilitatea evadarii – intr-un cotidian abrutizant, monocrom, in care insusi Iulian, copilul sovietic – aspirant naiv si neputincios la «insigna GMA (Gata pentru munca si aparare)» – se simte, in final, alienat. |
|
| Bogdan ROMANIUC, 10-16 noiembrie 2007, in Suplimentul de cultura |
Inainte sa moara Brejnev este o antiteza permanenta intre viata mizerabila a basarabenilor, surprinsa in cele mai mici detalii, si paradisul socialist cintat cu entuziasm de scriitorii poporului. Pasaje din opera acestor scriitori sint inserate in roman intre pasaje care redau cinematografic scene din viata reala a Moldovei sub stapinire sovietica. Debutul lui Iulian Ciocan, ca prozator, este unul mai mult decit promitator. Mostenind naturaletea marilor scriitori rusi, Iulian Ciocan scrie un roman interesant, care se citeste cu placere. |
|
 | | 1 | 2 | |  |
|
|
 |
|