|
|
 |
| Ovidiu SIMONCA, iunie 2008, in Elle |
 Saul Bellow s-a straduit sa nu scrie constipat, mereu a cautat sa strecoare in cartile sale idei sau personaje amuzante, n-a scris pentru premii sau distinctii, nu le-a luat in serios, a avut o atractie pentru situatiile ridicole si a crezut intotdeauna ca oamenii inteleg nu cu ajutorul intelectului, ci «cu instinctele, cu inima, cu pasiunile». |
|
| Cristina CHEVERESAN, 25 iulie 2008, in Orizont |
| Desi are in vedere o anumita structura a interviului, un set de puncte obligatorii, Manea da dovada de flexibilitate si urmareste scriitorul ca fenomen complex. Fidel propriilor idei, isi provoaca interlocutorul sa patrunda in sfere ale constiintei de sine si de ceilalti mai rar vizitate de buna voie sau la solicitarea publicului standard (fie pur literar, fie amator de speculatii). Inaintea despartirii prezinta un Saul Bellow coborit din manuale printre cautatorii de vise americane. |
|
| Constantin COROIU, 17 iulie 2008, in Cultura |
| Lectura volumului Inaintea despartirii. Convorbire cu Saul Bellow este una de zile mari. Te captiveaza, te implica, te bucura, te intristeaza. Unul dintre mesajele ei este ca omenirea nu a evoluat si nu evolueaza spre un orizont luminos. Dincolo de aparente, conditia tragica a existentei umane nu da semne de ameliorare, dimpotriva, desi Saul Bellow marturiseste ca a ignorat existentialismul. |
|
| Paul CERNAT, 15-21 mai 2008, in Observator Cultural |
| Iubitorii de dialoguri intre scriitori care chiar au ce spune vor avea ce citi in interviul luat de Norman Manea lui Saul Bellow, cu cinci ani inainte ca autorul Iernii decanului sa se desparta, nonagenar, de lumea noastra. Cartea rezultata pune in scena spectacolul unui spirit «elegant, cordial, detasat» (cum il caracterizeaza Norman Manea), niciodata prins pe picior gresit. Cu un umor ambiguu, dezinvolt si de un self control perfect, tinarul octogenar incita nu doar prin ce spune, ci si prin ce evita sa spuna. Amestecul de franchete brutala si eschiva spadasina, subtil-autoderiziva, de intelepciune talmudica si individualism modern face farmecul experimentatului interlocutor, ale carui «memorii» vorbite au valoarea unui autoportret crepuscular. |
|
| Simona SORA, 1-7 mai 2008, in Dilema Veche |
| Un loc special in aceasta convorbire este destinat umorului, hazului de necaz, unui soi de veselie molipsitoare (pentru cititor) care relativizeaza accidentalul si da esentialului adevarata sa – lapidara – importanta. Daca ceva unifica cele patru sectiuni ale cartii – copilaria, familia si inceputurile boeme; artistul si intelectualul; evreitatea; dragostea si moartea –, acest lucru e umorul, «punerea a tot felul de lucruri stranii intr-o lumina amuzanta», comicul, pozna, relaxarea cu care Bellow raspunde la (aproape) toate interogatiile. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Norman Manea
Plicul negru
|
|
|
|
Ultimele aparitii
