 |
| Magda TEODORESCU, 3 noiembrie 2004, Romania literara |
Cei care, atunci cind vine vorba despre inocenta, surid suav, amintindu-si poate de versurile lui Blake, Byron sau Shakespeare, nu vor regasi nimic sublim in romanul lui Ian McEwan, Inocentul, tradus cu mare stiinta a limbii si finete a expresiei de Virgil Stanciu. Domnia sa a mai tradus, de fapt, un al roman al problematicului McEwan, Amsterdam. Sint romane de care te apropii de la prima pagina, pentru ca iti evoca momente, imagini fugare, adica te proustizeaza, si te trezesti construind, in paralel, un alt roman, fara sa pierzi sirul celui pe care il citesti. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|