
|
|
 |
| Ana Maria SANDU, august 2005, Cosmopolitan |
Pe linga un subiect scandalos, marele prozator american arunca in joc si nonsalanta celui care a incercat totul. Daca viata de junkie ti s-ar fi putut parea bullshit, citeste romanul. E proaspat si incitant. |
|
| Nicolae PRELIPCEANU, 24 iunie 2005, Romania libera |
In Junky, scriitorul nu se cenzureaza, vorbind despre lucrurile interzise ca despre cele mai firesti, ceea ce a scandalizat lumea in epoca. Romanul este scris la indemnul lui Allen Ginsberg, cel care l-a si publicat, si vrea sa raspunda artistic la intrebarea «Cum poate un om normal sa ajunga dependent de stupefiante?» |
|
| Alexandru VARZARU, , Academia Catavencu, nr. 35/ 2005 |
Junky de William Burroughs face parte de acea familie de carti care parca au in ele E-uri si chimicale care iti declanseaza vreo dependenta. Burroughs descrie cum a inceput sa se drogheze si cum nu s-a mai putut lasa si nimic din ce zice nu e placut. Spune cum a jefuit oameni beti, cum a ajuns la pirnaie, cum a fugit in Mexic ca sa scape de lege. Nu e o oda inchinata viziunilor si starilor extatice provocate de drog, nu are intentia sa provoace si sa atraga alaturi de el si pe altii. Calea pe care o descrie duce la distrugerea completa a eului, dar fascinant este cum, in ciuda sordidului, omul spune simplu, fara fasoane si frumos cum e sa devii dependent de droguri. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Jack Kerouac, William Burroughs
Si hipopotamii au fiert in bazinul lor
|
|
|
|