Aparut in 1925, Marele Gatsby a cistigat prestanta, fiind, pina in clipa de fata, una dintre cartile anilor ’20 careia epitetul „capodopera” nu i-a fost niciodata con­testat. Povestea de dragoste a lui Jay Gatsby este in egala masura o drama a iluziei, dar si o drama a succesu­lui care atrage dupa sine o nemarginita nefericire. Intr-un anumit sens, Marele Gatsby e „un roman de tip Hollywood”, dar nu un roman despre filme, ci un roman ca un film. Puternic vizual, plasat in lumea pasnica a cartierului Queens si in nevroza Manhattanului, roma­nul e vegheat, in scenele decisive, de ochii doctorului Eckleburg, un substitut al camerelor de filmat. Criticii au vazut in aceasta imagine un simbol al lui Dumnezeu insusi, care, tronind deasupra Vaii Cenusii, asista impa­sibil la prabu­sirea unei lumi care s-a dovedit nedemna de miturile pe care si le-a creat.