
|
|
 |
| Cicerone IONITOIU in interviu cu Adina STEFAN, 9 septembrie 2009, in Adevarul |
In memorii sint exact intamplarile prin care am trecut. La CNSAS se gasesc toate probele care demonstreaza faptele despre care am scris. Tot ce am scris, inclusiv memoriile personale, provin din dorinta mea de a scrie istoria adevarata a Romaniei. Am facut parte dintr-o generatie framintata ce spera ca viata sa-si urmeze cursul intr-o atmosfera de intelegere, in care problemele sa se rezolve la lumina zilei, cu prevalenta binelui asupra raului, intr-un cadru in care adevarul si dreptatea sa fie scopul vietii pamantesti. |
|
| Dan STANCA, 9 octombrie 2009, in Romania libera |
Lupta pentru conservarea memoriei este si lupta pentru lumina. Memoria lui Cicerone Ionitoiu nu are nici o legatura cu luminita de la capatul tunelului, ci il insoteste pe fiecare dintre noi, cei dispusi, in ciuda anchilozei, sa privim in urma. Dintr-o asemenea privire se culeg insa fructele unui anotimp mantuit. |
|
| Alex STEFANESCU, 18 septembrie 2009, in Romania literara |
Cicerone Ionitoiu este un mare om, un caracter, un luptator anticomunist plin de curaj, care, in mod consternant, nu apare aproape niciodata pe listele de “dizidenti” (liste a caror saracie o tot deplingem). In memoriile sale catre Ceausescu el nu face aluzii timide la ce se intimpla in Romania, ci descrie transant, necrutator caracterul criminal al actiunilor partidului comunist, rolul nefast jucat de acest partid in istoria Romaniei. |
|
| Cicerone IONITOIU in interviu cu Andrei CRACIUN, 13 septembrie 2009, in Evenimentul zilei |
„Copiilor” din Romania si de aiurea care mai cred ca poate exista un comunism cu fata umana le-ar spune asa: „Comunismul e cel mai criminal regim, ei tovarasii de drum si-i omoara, ii mananca. Nu exista incredere intre doi membri de partid, unul pe altul se sapa”. |
|
| Adrian SPARCHEZ si Un Cristian, 1 octombrie 2009, in Observator cultural |
Din tara sirmelor ghimpate nu este atit o carte de memorii ori un manual de istorie recenta, cit un admirabil si exemplar demers de (re)cunoastere a acelei generatii care, asa cum declara insusi autorul, „n-a avut tinerete” si care alesese, dupa 1944, „drumul Golgotei”. Este greu de cuantificat, daca nu imposibil, suferinta acelei generatii, iar asta cu atit mai mult cu cit, dupa 20 de ani de la Revolutia din 1989, societatii romanesti ii este inca greu sa se obisnuiasca cu „aerul tare al normalitatii”, spre a folosi cuvintele lui Andrei Plesu. Iata insa miza efortului de o viata depus de Cicerone Ionitoiu – regasirea acelei normalitati in care „problemele sa se rezolve la lumina zilei, cu prevalenta binelui asupra raului”. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cicerone Ionitoiu
Memorii. Volumul II: Drama Romaniei vazuta din exil
|
|
|
|