|
|
 |
| Alin SUCIU, iunie 2006, Idei in dialog |
 Badilita inscrie mitul Anticristului intr-un cvartet tematic: ideologic, teologic, istoric si exegetic. El raspunde astfel uneia dintre intrebarile pe care si le-a propus la inceputul cercetarii, surprinzind functia pe care o indeplineste mitul la fiecare autor in parte. Patrologul arata ca motivele pentru care teologii au preferat sa elaboreze o an-ticristologie proprie tin de factori foarte diversi, dintre care probabil doar cel mai important este momentul istoric in care au trait. in sfirsit, incheindu-si argumentul, autorul considera ca anticristologia nu sufera un proces evolutiv, ci doar o transformare care tine intotdeauna de contextul istoric in care este inserata. O metamorfozare care incepe odata cu Irineu si isi consuma astazi unul dintre avatarurile posibile, insa nu definitive. |
|
| Adrian PAPAHAGI, 5 august 2006, Adevarul literar& artistic |
| Cartea lui Badilita impresioneaza de la inceput prin spatiul vast pe care il parcurge, de la preistoria veterotestamentara a «mitului». Pe linga urmarirea cronologica si sistematica a metamorfozelor mitului Anticristului (Badilita respinge ideea unei «evolutii» a acestuia), autorul cauta permanent sa contextualizeze si implicit sa motiveze interpretarile si optiunile Parintilor Bisericii. (...) Anticristul va continua sa bintuie imaginarul colectiv si, fara indoiala, preocuparile savantilor. Care nu vor putea ocoli de acum inainte cercetarea lui Cristian Badilita. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cristian Badilita
Glafire. Noua studii biblice si patristice
|
|
|
|
Ultimele aparitii
