|
|
 |
Carte distinsa cu Premiul National pentru Roman (Bergamo, 1998).
Urmind procedeul evocarii unei figuri istorice prin intermediul unui asa-zis jurnal al protagonistului, precum in precedentul roman, Jurnalul lui Dracula, Marin Mincu ni-l infatiseaza aici pe poetul Ovidiu, exilat la Tomis. Rod al unor lecturi critice a operelor lui Ovidiu, romanul este o fictiune impresionanta, o viata posibila a poetului, din care nu lipsesc conflictele interioare, drama exilului si, nu in ultimul rind, relatia cu o femeie, Aia, preoteasa a zeului Zamolxis, care ii ofera poetului o cale spre regasirea de sine.
„Aceasta carte a lui Marin Mincu (pe care nu pot decide daca s-o numesc roman sau biografie transformata in mit) ne restituie un Ovidiu necunoscut, aflat intr-un loc pierdut undeva, de care multi au luat cunostinta doar pentru ca Ovidiu il ura. Mi s-a intimplat sa citesc manuscrisul lui Mincu exact in locurile despre care vorbeste, pe malul Marii Negre, unde toti isi mai amintesc cu mindrie si afectiune de un om care n-ar fi vrut sa traiasca printre ei. M-am simtit atras deopotriva atit de elegia poetului disperat, cit si de epopeea getilor care l-au iubit. Si chiar daca Ovidiu n-ar fi existat niciodata, aceasta carte a lui Mincu m-ar fermeca in aceeasi masura.” (Umberto Eco)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Marin Mincu
Intermezzo. Aurora
|
|
|
|
Ultimele aparitii
