|
|
 |
| Mircea MIHAIES, nr. 62, in Idei in dialog |
 Cartea a ajuns chiar sa functioneze ca o hirtie de turnesol in care descifrezi cit de mult se schimba lumea, chiar in timp ce tu citesti, chiar in timp ce tu stai de veghe in propriul tau lan de secara – un lan parca din ce in ce mai pustiu, in care nu mai ai pe cine salva, pentru ca nici copiii, nici prapastiile nu mai sint ce-au fost.
 |
|
| Marcel CORNIS-POP, nr. 62, in Idei in dialog |
Daca as fi avut ragazul sa ma reintorc la scrierile lui Salinger, as fi scris probabil despre modul in care literatura lui insceneaza si demasca in acelasi timp (mastile joaca un rol important in Noua povestiri) ritualurile societatii postbelice (Nine Stories au fost publicate pentru prima oara in 1953), opunind o constiinta naiv inocenta viziunii adulte, adesea mizantropice, care domina epoca. […]
Textele lui Salinger mi-au pus probleme de cu totul alt gen: stilul mai degraba minimalist, adesea opac ironic, chiar antisimbolist pe alocuri al acestor povestiri a fost mult mai greu de tradus intr o limba mai ceremonioasa cum este limba romana.
|
|
| Dana CHETRINESCU, nr. 62, in Idei in dialog |
| In acest context, proza lui J.D. Salinger apare ca o transcriere esentializata a mesajului epocii. Scriind, intre deceniul al patrulea si al saselea, despre tineri sufocati de controlul institutional, simbolizat fie de familie (casatoria, relatiile dintre parinti si copii), scoala (abandonul scolar este un motiv recurent) sau armata (diversele ipostaze ale soldatului traumatizat de experienta razboiului si a lagarelor de concentrare), Salinger reuseste sa surprinda fenomenul, cu ochiul antrenat al unui observator social, in cele mai mici detalii. |
|
| Marcel CORNIS-POP, nr. 512, 2010, in Observator cultural |
Noua povestiri se intilnesc intr-un spatiu similar al sperantei si incertitudinii, al aspiratiei pentru un nou inceput compromis de amintirile inca vii ale Razboiului Mondial. Actul narativ, cultivat de naratori adolescenti, macar in spirit, daca nu si ca virsta, reuseste sa dezgroape adevaruri care depasesc intelegerea povestitorilor si ascultatorilor lor, dar care ii marcheaza iremediabil, acordindu-le o profunzime metafizica. In mod paradoxal, in ciuda continutului lor elegiac, Noua povestiri au marcat un episod invigorator si inaugural in biografia mea literara. Cartile care au urmat, atit traducerile romanelor lui Wolfe, Vonnegut si Kesey, cit si cartile de critica, Anatomia balenei albe si Narrative Innovation and Cultural Rewriting in the Cold War Era and After (2001), publicata dupa plecarea mea din tara, pareau intr-un fel sa ma departeze de spiritul epifanic al lui Salinger. Si totusi, la o privire retrospectiva descopar surprins ca Salinger e prezent in mare parte din scrierile mele, ca un fel de subconstient imaginar care a orientat optiunile mele.
|
|
| Cristian TEODORESCU, 14 octombrie 2011, in Catavencii |
| Noua povestiri e de fapt cartea prin care Salinger avea sa schimbe literatura lumii. Cu propozitii enigmatice si cu personaje aflate la limita dementei sau a genialitatii, cele noua povestiri au facut scoala, cum se zice, si au avut o influenta uriasa asupra scriitorilor care le-au citit. Chiar si autori consacrati au inceput sa scrie altfel dupa ce au citit povestirile lui Salinger, iar personaje ca ale lui au umplut literatura lumii. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
J.D. Salinger
Dulgheri, inaltati grinda acoperisului si Seymour: o prezentare
|
|
|
|
Ultimele aparitii
-4104.jpg "J.D. Salinger")
