|
|
 |
| Mihaela STAN, iulie 2007, in Tomis |
 Romanul retine imaginea unei lumi in care copilaria nu mai exista, realitatea este plina de abjectie, iar omul este golit de umanitate. Protagonistul acestui roman nu este neaparat Martzi, un ins mediocru care iese din anonimat printr-un act de cvasiterorism, ci Noi, cei care sintem atrasi de spectacolul, de circul mediatic. Romanul poate fi si o meditatie asupra realitatii romanesti postdecembriste, in care asistam la degradarea si chiar rasturnarea tuturor valorilor si reperelor moral-umane. |
|
| Bogdan ROMANIUC, 26 ianuarie-1 februa, in Suplimentul de cultura |
| Romanul lui Liviu Birsan, la prima vedere unul liniar, are totusi un ritm alert, iar tensiunea creste cu fiecare pagina, ceea ce il face pe cititor sa-l citeasca pina la capat. Iubitorii de circ tv au astfel posibilitatea de a savura o uriasa friptura mediatica, servita pe tava de presa romaneasca ce are un subiect comun: atentatul din America si rapirea candidatului Vernescu. Analisti politici, psihologi, moderatori de televiziune si politicieni comenteaza pe larg cele doua evenimente de maxima importanta. Treptat, Vernescu il depaseste in audienta chiar si pe Ben Laden, devenind capul de afis al tuturor reprezentatiilor date de circul mediatic romanesc. |
|
| Liviu BIRSAN in interviu cu Bogdan ROMANIUC, 26 ianuarie-1 februa, in Suplimentul de cultura |
| Nu cinematografia mi-a influentat stilul, ci meciurile transmise la radio. Imi amintesc cu multa placere de emisiunile «fotbal minut cu minut». Comentatorul sportiv aducea la cunostinta ascultatorilor, cu un minimum de mijloace, un anume fapt: cutare centreaza, cutare suteaza. El nu era decit punctul de plecare al unui meci care nu se desfasoara in ultima instanta decit in imaginatia fiecarui ascultator. Tehnica mea este de a scrie fara sa scriu, sa amorsez doar, sa aprind fitilul imaginatiei cititorului. |
|
| Bogdan SUCEAVA, 21 ianuarie 2010, in Observator cultural |
E un roman solid incadrabil in genul fictiunii politice, desi cred ca romanul ar fi putut beneficia de o redactare mai atenta, care ar fi putut imbunatati ritmul naratiunii catre final, unde anumite pasaje fie sunt prea lungi, fie includ unele repetitii. Dar reprezinta un debut literar plin de forta si imaginatie, comparabil cu romanul Dumnezeu binecuvinteaza America al lui Petre Barbu, aparut la Nemira, in 1995, si care a reprezentat, in spatiul literar românesc, prima explorare ampla a imaginarului politic de dupa ’90.
Daca ar fi sa ne gindim care este locul cartilor amintite aici in ansamblul literaturii romane, as spune ca ele reprezinta ilustrari ale domeniului de idei discutate in capitolul al VII-lea al sintezei lui Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, mai precis acolo unde este vorba despre miturile politice contemporane. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Serban Foarta
Clepsidra cu zapada
|
|
|
|
Ultimele aparitii
