 |
| Alexandru MATEI, 2 octombrie 2008, in Time Out |
 In orice limba, pentru orice european modern, lectura lui Musil este una dintre experientele de lectura fundamentale: se aliaza aici refuzul dramatizarii explicite, interiorizarea minutioasa, “analitica” si sugestia, reluata apoi de Kafka, a gigantomahiei dintre infinitezimalul mintii individului si infinitul puterii impersonale a Statului; o lectura pe cit de solicitanta, pe atit de sublima. Musil este, pentru literatura secolului al XX-lea, ceea ce e Wittgenstein pentru gindirea lui. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
Ultimele aparitii
-3071.jpg)
