|
|
 |
| Silviu MIHAI, 26 iulie 2005, Cotidianul |
 Un indian de religie musulmana, scolit si exilat in Anglia, fortat sa se ascunda de furia ayatollahului de la Teheran, magician si eretic, Salman Rushdie vorbeste despre Orient si Occident in noua povestiri. Autorul Versetelor satanice reuseste si de data aceasta: o proza «taiata» cu o exactitate incredibila, care te prinde imediat si, fara sa-ti dai seama, te pregateste constant pentru momentul cind are loc o rasturnare de situatie care iti taie rasuflarea, iar prozatorul intoarce tocmai atunci cutitul in rana si iti arunca in fata, izbucnind intr-un hohot de ris, cele mai neplacute adevaruri. In Orient, Occident, publicata in englezeste in 1994, Rushdie deranjeaza pentru ca zgindare din nou relatia noastra cu Orientul si cu lumea araba, o relatie care, intre timp, a ajuns sa insemne o escaladare zilnica a violentei. |
|
| Denisa COMANESCU in interviu cu Eugen ISTODOR, 23 iulie 2005, Cotidianul |
| Rushdie e un magician al povestirii, lupa lui mareste comicul de situatie in cele mai crude intimplari. Morala lor: ar putea sa fie nemaipomenit sa traiesti si in Orient, si in Occident. Din pacate, e aproape de netrait in amindoua. |
|
| Iulia POPESCU, 11 iulie 2005, Ziua |
| Exercitii tematice si de stil, care reiau, jucindu-se cu ele, subiectele preferate ale lui Rushdie – viata in comunitatile inchise din India la contactul cu civilizatia de neinteles a Vestului european, marile mituri ale Occidentului (Hamlet), vazute printr-un ochi strain, si incompatibilitatea dintre astfel de culturi. Sint incercari ale unei miini sigure, in care e usor de recunoscut autorul Rusinii si al Copiilor din miez de noapte, si, la fel, simtul basmului din Harun si Marea de Povesti. Sint memorabile descrieri de personaje si de lumi, apropriate in ritmul lent al nostalgiei, al memoriei careia-i place sa-si depene firul si pentru care actul povestirii e legatura vitala, singura necesara, cu realitatea. Orient, Occident e o jucarie de vacanta, anticamera marilor romane rushdiene, cu aceeasi respiratie a lor. |
|
| Lucia VERONA, 11 iulie 2005, Saptamina Financiara |
| Imaginatia luxurianta si plina de surprize a lui Rushdie se impleteste cu umorul, dar si cu amaraciunea, in aceasta carte scrisa intr-un limbaj de o mare frumusete, bogat in nuante. Cititorii vor descoperi in cele noua povestiri o Indie a zilelor noastre – in care diplomatii sint fani Star Trek –, dar si felul foarte personal al lui Rushdie de a-l citi pe Shakespeare. Intre Orient si Occident, Salman Rushdie refuza sa aleaga. Sau le alege pe amindoua. |
|
| Elisabeta LASCONI, 10 august 2005, Romania literara |
| Dupa ce o intreaga traditie britanica a construit imaginea Orientului, Salman Rushdie actualizeaza aceasta mitologie culturala: ingroasa contururile, accentueaza exotismul, o imbogateste cu personaje noi, si proiecteaza viziunea orientala asupra Angliei. Ceea ce te cucereste este chiar imposibilitatea de a separa cele doua lumi care se intilnesc in fiinta scriitorului. Intr-una din ultimile pagini, chiar isi exprima refuzul scindarii, ca si neputinta alegerii, desi fringhii, lasouri si arcane il silesc sa opteze. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Salman Rushdie
Harun si Marea de Povesti
|
|
|
|
Ultimele aparitii
