
|
|
 |
| Cristina CHEVERESAN, noiembrie 2006, Orizont |
Pata umana este o calatorie in spatele imaginii. Urmind parca motto-ul obsesiv al unui serial emblematic al anilor ’90 («bufnitele nu sint ceea ce par»), romanul intretese destinele unor personaje percepute initial drept stereotipice, sub a caror eticheta de suprafata colcaie evidente surprinzatoare. Faunia Farley si Delphine Roux, antagonistele feminine, sint si ele mai putin transparente decit s-ar crede, purtatoare de fantome ale unui trecut ce impleteste mostenirea dramatica a Vietnamului cu frustrarile unei descendente europene. De aici – teama, furie, conflict. Extrem de complexa, scrierea sfideaza, presupun, ecranizarea fidela, coplesind prin intensitatea nuantelor, multitudinea contururilor, bogatia interioara a naturilor umane explorate, calitatea frazei in sine si dezolanta senzatie de futilitate pe care o serveste drept ultim adevar. |
|
| Elisabeta LASCONI, 23 decembrie 2003, Adevarul literar si artistic |
Philip Roth, considerat unul dintre cei mai importanti prozatori americani ai ultimelor decenii si incununat cu multe premii literare, izbuteste sa socheze publicul cu fiecare noua carte si socul il genereaza de fiecare data indrazneala de a se apropia de un tabu al lumii contemporane si al societatii sfirsitului de secol XX cu toate dramele legate de identitate, fie etnica, religioasa, sociala sau politica. «Pata umana» se bazeaza pe o asemenea problema dureroasa si fierbinte: rasismul si discriminarile ce le implica, dar si urmarile diferitelor tipuri de excese si neintelegeri. Romanul publicat la sfirsitul acestui an ajunge la noi invaluit de vilva facuta in jurul lui si datorita Premiului Medicis pentru cea mai buna carte straina si a faptului ca si revista Lire a declarat-o cea mai buna carte a anului 2002. Mi se pare mai mult decit meritoriu faptul ca Editura Polirom izbuteste sa-l aduca in miinile cititorului roman cu asemenea repeziciune si profesionalism. |
|
| Iulia POPOVICI, 17 ianuarie 2004, Ziua |
Roman absolut pasionant, naratiune rafinata care-si prinde cititorul ca-ntr-o pinza de paianjen, «Pata umana» este o carte despre obsesiile si presiunile identitare ale secolului XX, de la rasismul deceniilor interbelice la corectitudinea politica a anilor ’90. Cartea este si o radiografie precisa si neiertatoare a minciunii, zvonisticii, a insingurarii si mediocritatii atotmultumitoare care roade pe dinauntru lumea contemporana (americana, dar nu numai), sub umbrela rapciugoasa a egalitatii aneantizante. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|