 |
| Mihaela FRANK, mai 2010, in Elle |
O poveste intortocheata si impecabil construita, cu personaje atit de vii incit te astepti sa sara dintre pagini si un mesaj simplu si clar, care te invita sa reflectezi asupra felului in care ne conducem viata: urmind directia maselor sau cautindu-ne drumul personal, implinirea interioara. Larry Darrel, figura centrala a romanului, va rataci toata viata in cautarea unui sens existential mai profund cel propus de societate, iar, alaturi de el (sau separat), fiecare personaj in parte isi are cautarile si alegerile lui. In final, se pare ca fiecare va fi gasit ceea ce si-a dorit. |
|
| Stefan AGOPIAN, 28 aprilie 2010, in 24-FUN |
Trebuie s-o spun de la bun inceput: imi place Maugham (1874-1965) deoarece toata viata a sustinut, modest, ca el nu e decat un simplu povestitor. Si, ce-i al lui, e al lui, stie sa povesteasca foarte bine. In romanul acesta, in care autorul insusi e naratorul, eroul principal nu mi se pare a fi tînarul american dezabuzat, care luptase ca aviator in Primul Razboi Mondial, ci Elliot Templeton, un batrîn, tot american, care si-a construit viata vinind aristrocrati europeni. Nu putea trai decît printre ei si nu putea respira decît aerul din jurul lor. Romanul a fost ecranizat de doua ori. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|