
|
|
 |
| Gabriela MIHALACHE, martie 2006, Altitudini |
Cartea pe care i-a consacrat-o George Banu lui Peter Brook urmareste etapele unui parcurs artistic aflat in cautarea celei mai autentice expresii, mereu in schimbare, mereu in rezonanta cu alte forme de sensibilitate. Si chiar daca vorbeste necontenit despre schimbari si prefaceri ale carierei artistice, George Banu tinde sa imortalizeze figura regizorului si mai ales al universului sau scenic. Se pare ca autorul insusi are ezitari in alegerea limbajului potrivit – redarea fidela a personalitatii lui Peter Brook sta intre analiza si dezvaluire. Iar la finalul acestei lecturi avem, la rindul nostru, imaginea unui creator preocupat de atingerea starii de gratie care sa uneasca, in spatiul reprezentatiei, natura scenica si substanta textului rostit cu acea modulatie si in acel unic moment care poate revela. |
|
| George BANU in interviu cu Emilia CHISCOP, 12 noiembrie 2005, Suplimentul de cultura |
Cartea se cheama Spre teatrul formelor simple, pentru ca acesta a fost visul lui Brook in clipa in care a parasit teatrul implinirii artistice, reprezentat de marile spectacole pe care le-am vazut in Romania: Regele Lear, Visul unei nopti de vara. Dupa aceea, Brook a avut sentimentul, intr-un fel ca Brancusi, ca marea arta este o mare arta naiva. Iar arta naiva ce inseamna? O arta pe care toata lumea o intelege, dar care, in acelasi timp, este extrem de profunda pe plan spiritual. Prin urmare, imaginea formelor simple este imaginea cercului pe care si dumneavoastra, si eu, si copiii o inteleg, dar imaginea cercului este extrem de complexa. As spune deci ca teatrul formelor simple nu e teatrul formelor simpliste, ci e al formelor esentiale, care se pot intelege la toate nivelurile si din care – iar visul lui Brook acesta era – nimeni sa nu fie exclus. |
|
| Mihaela MICHAILOV, 10 noiembrie 2005, Averea |
Peter Brook. Spre teatrul formelor simple este un eseu teatral in care rigoarea informatiei este dublata de stilul flexibil pe care il regasim in toate cartile lui George Banu. Fie ca incearca sa recupereze memoriile teatrului sau fie ca vorbesc despre capcana/ salvarea uitarii, cartile lui Banu nu se adreseaza doar cunoscatorilor de teatru, ci si celor care vor sa se familiarizeze cu spectacole de referinta si creatori reprezentativi. Peter Brook nu a fost doar un regizor-institutie. A fost un lider cultural, un formator de cultura teatrala aplicata pe experienta. Nu se poate discuta despre mutatiile fundamentale din teatrul contemporan, fara a trece prin spatiile create de Brook. Brook e contextul teatrului in miscare. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
George Banu
Scena supravegheata. De la Shakespeare la Genet
|
|
|
|