
|
|
 |
| Elena VLADAREANU, 4 martie 2008, in Romania libera |
Alin Muresan surprinde toate datele contextului «in care a fost imaginata si aplicata una dintre cele mai dure, macabre si inumane actiuni represive din istoria omenirii». Pe linga capitole in care analizeaza in detaliu evenimentele socio-politice de la mijlocul anilor ’40, Alin Muresan cartografiaza si alte penitenciare in care se dorea sa se faca «reeducarea»: Suceava, Targsor (inchisoarea pentru elevi), pentru a ajunge la Pitesti. Nu trebuie uitat capitolul «Instantanee macabre», in care autorul a grupat cele mai mari orori care au «animat» viata detinutilor la Pitesti si Gherla. |
|
| Mirela CORLATAN, 3 martie 2008, in Cotidianul |
Cu mijloacele rezonabilului si fara patetisme a fost conceputa, bunaoara, cartea recent aparuta la Polirom si lansata saptamina trecuta, Pitesti – cronica unei sinucideri asistate, considerata cea mai complexa si mai profesionista lucrare despre reeducarea din anii ’49-’51. Dupa standardele «exclusiviste» ale «scribilor» din «Antologia rusinii», aceasta nu ar fi putut sa fie scrisa niciodata, din simplul motiv ca autorul ei, Alin Muresan, este un cercetator mult prea tinar. De acelasi pacat sufera si cei citiva colegi ai sai de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, care au reusit sa faca in doi ani pentru recuperarea istoriei recente mai mult decit facusera in cincisprezece institutele de istorie cu cadre vechi si care vorbesc, probabil, pre limba unui bard precum Paunescu sau pe cea a unui rasfatat al vremii precum Madalin Voicu. Tagma lor nu trebuie insa sa se teama atit de jurnalistii de azi. Ci mai degraba de propria posteritate. |
|
| Alin MURESAN in interviu cu Dan STANCA, 27 martie 2008, in Romania libera |
Am prezentat evenimentele sub forma unei cronici, adica o relatare strict factuala, fara brodari si interpretari (cu exceptia capitolului de concluzii, evident, unde am prezentat si opiniile mele legate de scopuri si metode). Cit priveste partea metaforica a titlului, ea se refera la perversitatea Securitatii de a-i obliga pe detinuti sa se tortureze intre ei, aparent fara implicarea administratiei; insa, desigur, victimele din Pitesti nu aveau de ales, chiar daca refuzau intr-o prima faza sa se supuna cerintelor agresorilor, erau schingiuite pina cind acceptau compromisul. Erau, prin urmare, impinsi spre o sinucidere mai mult morala decit fizica, fiindca nu simpla exterminare era urmarita de catre Securitate. Ramine la latitudinea fiecaruia sa decida daca «asistarea» se refera la co-implicarea victimelor (obligate deseori sa priveasca batjocorirea colegilor), la ochii ofiterului politic, ascunsi de vizetele celulelor, sau la supravegherea minutioasa a inaltilor oficiali ai Securitatii care s-au ocupat de implementarea sistemului de la Pitesti. |
|
| Alin MURESAN in interviu cu Cristian PATRASCONIU, 15 ianuarie 2008, in Cotidianul |
Abordarea de tip monografic este principalul element de noutate, pentru ca mi-a permis sa intru in detalii mai mult decit au facut-o alti istorici. De asemenea, pina acum, nimeni n-a mai vorbit cu victimele atit de mult cit am facut-o eu; or, ele ascund informatii esentiale si inedite. Bineinteles, exista si alte elemente de noutate, insa ele tin de detalii si vor fi sesizate doar de catre cititorii profesionisti. Ceea ce cred ca este esential la volumul meu este faptul ca l-am scris intr-un limbaj (si chiar o forma) accesibil publicului larg. Intelectual, desigur, fiindca nu toata lumea citeste carti, dar larg. |
|
| Dan STANCA, 14 martie 2008, in Romania libera |
Prin ce se deosebeste aceasta carte de altele dedicate aceluiasi fenomen? Prin precizie si absenta patosului. Tinarul istoric are o buna stiinta a punerii in scena in asa fel incit lucrarea sa, desi rodul unei ample si minutioase documentari, ne captiveaza prin fluenta relatarii, caracter filmic, ritm. Desfasurarea evenimentelor, penitenciare si colonii, apoi oprirea actiunii si inscenarea proceselor, in sfirsit personajele care intra in scena fara nici un fast, ci sobru si sumbru, iar in final citeva instantanee macabre, care ne taie respiratia. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alin Muresan, Dumitru Lacatusu
Casa terorii. Documente privind penitenciarul Pitesti (1947-1977)
|
|
|
|