
|
|
 |
| Paloma POPESCU-BLUM, octombrie 2005, Orizont |
Razboiul fluturilor este, intr-adevar, un regal al imaginatiei, o revarsare de umor spumos si, in plus, o opera care-si bucura cititorii cu stralucirea bijuteriilor stilistice, dar este si pretextul etalarii unei eruditii entomologice impresionante sau a uitarii de sine prin transpunerea in universul fantastic al lepidopterelor umanizate. |
|
| Ovidiu VERDES, noiembrie 2005, Cuvantul |
Rezultatul este o epopee postmoderna, in care pe schema cunoscutului razboi din Iliada se grefeaza nenumarate jocuri intertextuale ce recapituleaza prin aluzii si citate intreaga literatura romana, de la Miorita la… «zmeii din enciclopedie». |
|
| Grigore CHIPER, ianuarie 2006, Contrafort |
Lumea fluturilor descrisi seamana cu cea a boierilor dintotdeauna. Cartea e buna de citit intr-o vacanta cind ai timp liber pentru a savura meandrele de limbaj, iar materia romanului e de asa natura, incit predispune la joc. Cartea e scrisa dintr-un imbold ludic si trebuie interpretata ca atare. |
|
| Andreea GRINEA, decembrie 2005, Timpul |
Ne aflam, asadar, pe teritoriul parodiei si al libertatilor de tot felul. Conceput ca un experiment, ca exercitiu de evadare intr-o fantezie totala, care guverneaza toate palierele cartii (se fantazeaza, mai cu seama, la nivelul limbajului), Razboiul fluturilor reprezinta, fara indoiala, o provocare. |
|
| Dan STANCA, 7 septembrie 2005, Romania libera |
Autorii vor sa ne demonstreze ca se poate face literatura buna si serioasa si atunci cind lasi impresia ca pornesti de la o joaca. Cartea e o joaca, desigur, dar de un inalt grad de rafinament. Usurinta cu care autorii schimba registrele, isi gasesc cuvintele, danseaza in fata cititorului uimit are o alura nefireasca sau suprafireasca pe care, obiectiv, o admiram. Nu-i exclus ca literatura grava, majora sa se simta ofensata de o asemenea performanta ludica, numai ca in foarte complicatul sistem al replicilor si ripostelor ce formeaza istoria si viata unei literaturi asemenea situatii sint binevenite. |
|
| Mircea MIHAIES, 3 septembrie 2005, Cotidianul |
O incintatoare poveste despre fluturi si alte delicate zburatoare, ce n-are insa nimic de-a face cu lepidoptera: o carte la intersectia absurdului din Tara Minunilor (cu si fara Alice) cu savanteriile marilor maestri ai suprarealismului. Un razboi al placerilor garantate! |
|
| Adina DINITOIU, 23 septembrie 2005, Dilema Veche |
O fictiune absoluta, cu personaje fluturi, a carei poveste rezida in rivalitatea dintre fluturii de zi si fluturii de noapte. Cum s-a remarcat deja, acest mic roman-bestiariu fictiune animaliera, deopotriva gratioasa si necrutatoare, este altceva decit proza tinara, biografista si puternic erotizata care se scrie astazi la noi. Ambalata in volutele unui soi de regal verbal (prin conformitate), ea iti poate servi numai antreul (adica rafinamentul lingvistic), dar – in functie de apetit – poate merge mai departe, la felul principal, consistent: bestiariul reconditionat, alegoric si garnisit cu efectele speciale ale realitatii virtuale. Cei mai intelepti se vor pastra pentru desert, ciugulind cite putin din savoarea lingvistica si din scenariul de heroic fantasy in haine fluturesti. |
|
| Elena VLADAREANU, 19 august 2005, Averea |
Razboiul fluturilor a debutat intr-un bar, acum vreo doi-trei ani. La inceput, nu au fost decit doi razboinici: Paul Cernat, cunoscut in viata particulara ca aprig critic literar, si Andrei Ungureanu, care se da drept poet. Celor doi li s-au alaturat in scurt timp armata fluturilor de zi si armata fluturilor de noapte. Dupa lupte care au durat trei ani, razboinicii au facut pace si s-au gindit sa-si popularizeze experienta din timpul luptelor. Atunci au scris un roman. Acesta nici nu se putea intitula altfel decit Razboiul fluturilor. |
|
| Ovidiu SIMONCA, 15 septembrie 2005, Observator Cultural |
Razboiul fluturilor este o carte fantezista, o poveste, o parodie, o joaca, cu numeroase referinte livresti, cu o bibliografie inchipuita si cu un umor detectabil la fiecare pagina. Volumul nu are trimiteri parodice directe, desi unii poate ca s-ar recunoaste in personajele care populeaza romanul. Este un roman scris dintr-o reala placere, in acel putin timp liber cind Paul Cernat a abandonat incruntarea specifica cronicarilor literari, transformindu-se intr-un zglobiu si poate duios povestitor, atent sa descrie infruntarea dintre fluturii din Regatul de Zi si cel din Regatul de Noapte. |
|
| Paul CERNAT in interviu cu Ovidiu SIMONCA, 15 septembrie 2005, Observator Cultural |
Este o poveste, un fel de basm entomologic. Daca ar fi sa incadrez romanul din punctul de vedere al criticului literar – in carte m-am straduit sa uit acest rol – l-as situa intre heroic fantasy si mainstream, un bestiariu medieval trecut prin decadentism, suprarealism, prin literatura utopica si prin realitatea virtuala de azi. E o fantezie parodica, plina de trimiteri culturale, lipsita de pedanterie. |
|
 | | 1 | 2 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Paul Cernat, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir
Explorari in comunismul romanesc (volumul al III-lea)
|
|
|
|