|
|
 |
| Olga STEFAN, noiembrie 2010, in Echinox |
 Ce ramine, dincolo de aceste notatii sensibile la valentele plasticizante ale acestui tip de discurs? As spune, eludind alte calificative superlative, ca Ishiguro a scris o forma de literatura compacta a unor mari nostalgii. Proza lui poate fi valorizata ca reper pentru orice studiu indreptat catre investigarea dimensiunii temporale si negocierea valorilor nostalgiei in contextul fictiunii postmoderne. Iar aceasta nu este, pragmatic gindind, putin lucru. |
|
| Mihaela SPINEANU, iulie 2006, Elle |
| Noul roman al autorului britanic de origine japoneza Kazuo Ishiguro, cunoscut mai ales pentru capodopera sa Ramasitele zilei, este o poveste dezarmant de simpla, care se petrece intr-o scoala privata din Anglia, unde nimic nu este ce pare a fi. E normal ca orice copil sa creada ca e special, dar elevii de la Hailsham sint atit de speciali incit vizitatorii scolii se feresc de ei si doar din intimplare acestia isi descopera originile si destinul iesite din comun: ei sint, de fapt, clone, produse de laborator menite sa furnizeze organe de schimb pentru «oamenii adevarati». |
|
| Marius VASILEANU, 8 august 2006, Adevarul |
| Sa nu ma parasesti reprezinta povestea iubirii dintre donatori, produse de laborator destinate furnizarii de organe pentru transplanturi. Mitul fiintei non-umane cu sentimente umane (pe care altii au intruchipat-o in roboti sau in extraterestri) imbraca o haina delicata, a unei povestiri la persoana intii, spusa pe un ton nedisimulat, lipsit de artificii sau poate artificial prin goliciunea sinceritatii... O poveste trista si frumoasa despre oameni si esenta omeneasca, chiar daca personajele principale sint clone. |
|
| Ana-Maria ONISEI, 7 octombrie 2006, Suplimentul de cultura |
| Paradoxal, lumea SF pe care o imagineaza Ishiguro in romanul sau are puterea de a reaminti perspective si conditii triste – in fapt, profund umane –, dar incarcarea epuizanta a povestii cu contexte si reveniri prea dese ii reteaza, pe parcurs, aripile. Un subiect cu implicatii interesante, dar care nu iti lasa senzatia unui gust plin, diluindu-se in prea multa intimplare de-a lungul celor trei sute si ceva de pagini. In cele din urma, cu acest te nasti ca sa mori si nici macar n-o sa ti se intimple mare lucru inainte de asta, Kazuo Ishiguro ne transmite sa ne resemnam. |
|
| Luminita MARCU, 20 iulie 2006, Observator cultural |
| In primul rind, trebuie sa spun ca de mult timp nu am mai citit o carte care sa sune atit de bine in romaneste. (...) Tonul romanului e elegiac, la asta contribuind si felul in care e construit, exclusiv din amintirile naratoarei Kathy, ajunsa la virsta de 31 de ani, care priveste cu nostalgie si uneori cu durere inapoi. Sa nu ma parasesti este o carte la fel de impresionanta si de trist – umana cum o arata si titlul, doar ca nu e umana si rugamintea din titlu e doar un nume de cintec. |
|
| Adrian BITTEL, , Formula As, nr 727 |
| Tema principala a cartii nu e deloc stiintifico-fantastica, ceea ce-l fascineaza pe romancier e trecerea de la copilaria ocrotita si idilica la virsta adulta, modul cum prietenia si iubirea fac mai pretios timpul limitat al fiecarei vieti, memoria emotionala a perioadei cind eram inocenti si lumea parea mai pura. Scrisa cu limpezime si tensiuni bine conduse, Sa nu ma parasesti e o frumusete de carte, care si-a ocupat deja locul in clasamentele din Anglia si SUA pentru cel mai bun roman al anului. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Kazuo Ishiguro
Ramasitele zilei
|
|
|
|
Ultimele aparitii
