|
|
 |
| , martie 2004, Ziarul de duminica |
 Volumul se prezinta ca un real eveniment pentru ca este prima traducere propriu-zisa a Septuagintei, dupa cea realizata in 1688 (Biblia lui Serban), asadar o noua versiune, iar nu o editie prelucrata sau imbunatatita. In al doilea rind, textul este abundent adnotat, cartea fiind un material ideal de studiu. Trebuie inteles - lucru pe care l-au afirmat atit Andrei Plesu, cit si profesoara Catalina Velculescu la dezbaterea ce a avut loc in clubul Prometheus - ca noile traduceri ale Bibliei nu se anuleaza reciproc, domeniul netolerind «concurenta». Efectul ideal al acestei traduceri ar fi ca macar o persoana sa fie minata de curiozitate si sa citeasca, de exemplu, doar Geneza, in citeva dintre traducerile existente. |
|
| Pr. prof. Dumitru ABRUDAN, martie 2004, Telegraful roman |
| Recenta aparitie de la Polirom poate fi considerata, pe buna dreptate, un eveniment editorial. Initiativa actualei traduceri ii apartine lui Cristian Badilita, personalitate de prestigiu in domeniul studiilor clasice si un avizat cunoscator al unei experiente franceze in traducerea aceleeasi variante grecesti a Bibliei, care se afla in curs de derulare si in Franta. Lectura textului impune prin claritate si cursivitate. Atunci cind traducerea va fi terminata, vom putea spune ca avem si noi romanii o varianta de text biblic autoritativa, facuta in exclusivitate dupa textul grecesc. |
|
| Adrian MURARU, aprilie 2005, Idei in Dialog |
| Traducerea oferita de C. Badilita poate fi considerata cea mai competenta traducere, recenta, in aria limbii romane a primului tratat al Septuagintei. Intr-o cultura ce a tradus minimal si incongruent patristica, adica exegeza la aceasta carte, traducerea lui C. Badilita, plasat cultural acolo unde orice marginal doreste sa ajunga, este incontestabil singulara. |
|
| Octavian GORDON, aprilie 2004, Vestitorul ortodoxiei - periodic al Patriarhiei Romane |
| Dupa aparitia, in 2001, a «Bibliei jubiliare», diortosite si adnotate de IPS Bartolomeu Anania, iata ca un alt eveniment de seama are loc in cultura romaneasca post-decembrista, in privinta cercetarii biblice. Volumul I al traducerii Septuagintei, realizat de Editura Polirom, sub supravegherea atenta a echipei formate in jurul preotului Ioan-Florin Florescu, dincolo de calitatile tipografice impecabile, se prezinta ca un exemplu de acuratete filologica a traducerii si de bogatie a informatiei. |
|
| Cristian GASPAR, 8 iunie 2004, 22 |
| Acest splendid volum, lansat la Bucuresti pe 20 februarie a.c., este cel dintii rezultat concret al unui monumental proiect menit sa ofere cititorilor romani, pina la sfirsitul lui 2005, o traducere, integrala si ireprosabila din punct de vedere stiintific, a versiunii grecesti a Vechiului Testament cunoscute sub numele de Septuaginta... Septuaginta romaneasca este un proiect de sine statator, pentru ca se adreseaza in primul rind marelui public romanesc si telul sau dintii este sa repuna textul Bibliei grecesti la locul cuvenit in traditia Bisericii Ortodoxe de la noi si sa-i redea autoritatea de care s-a bucurat dintotdeauna, reinnodind astfel o traditie curmata, din nefericire, acum aproape sapte decenii. |
|
| Cristian BADILITA, 20 februarie 2004, Dilema veche |
| Noi am incercat sa producem un proiect cit mai coerent cu putinta, asta insemnind o anumita strategie de lucru foarte bine pusa la punct, o metoda coerenta de lucru. Ne-am propus sa nu amestecam in realizarea acestei traduceri cele doua traditii - cea ebraica si cea greaca. Intre canonul Bibliei ebraice (Textul Masoretic, asa cum este el cunoscut) si cel al Bibliei grecesti exista multe diferente de amanunt in interiorul fiecarui capitol. De aceea ne-am hotarit sa respectam strict textul grecesc, iar diferentele acestea sa le semnalam in notele de subsol. In acelasi timp, pentru a deschide apetitul cititorilor pentru literatura produsa pe marginea textului biblic, furnizam, tot in notele de subsol, un bogat set de interpretari patristice, neomitind traditiile mai putin cunoscute, care sint reprezentate de textele inter-testamentare si de autorii evrei de limba greaca (in special, Filon din Alexandria). Aceasta traducere a fost gindita pentru un public nespecialist, pentru omul simplu. Am optat pentru o limba romana moderna fara intortochieri stilistice, cit mai fireasca si eleganta. Si, in primul rind, pentru o traducere precisa. |
|
| Francesca BALTACEANU, 20 februarie 2004, Dilema Veche |
| Fiecare epoca isi are pina la urma Biblia ei. Septuaginta a mai fost tradusa pe la 1600 si ceva (Biblia de la Bucuresti), dar e normal ca in fiecare generatie sa se retraduca, pornind de la original. Pe urma, din punct de vedere stiintific, e normal sa avem si o traducere a textului ebraic, dar si o traducere a Septuagintei - asa cum este, cu toate aporiile pe care le are ea uneori. Contactul cu Biblia reiese, pina la urma, din reflectarea celor doua versiuni, din jocul de oglinzi al acestora. |
|
| Preot Iustin MARCHIS, 20 februarie 2004, Dilema Veche |
| Aceasta traducere a Septuagintei inseamna o sansa in plus pentru dialog teologic, fertil, intre confesiunile istorice sau mai noi din Romania. Si, mai mult, o ocazie buna de dialog intre Biserica si lumea intelectuala. Sper din toata inima sa aduca roade lucrul acesta. Entuziasmul si priceperea acestor tineri, ajutati si de oameni mai in virsta, au reusit - cum zicea si Andrei Plesu - sa creeze un eveniment in viata Bisericii si in cultura romaneasca. Va fi o piatra de hotar - cred eu -, in acest inceput de mileniu, pentru receptarea Scripturii si pentru interpretarea ei. |
|
| Ioan-Florin FLORESCU, 12 martie 2004, Ziarul de Iasi |
| Pentru prima data cititorul este pus in fata unor probleme filologice si lexicale specifice textului biblic, dar si unor traditii interpretative dintre cele mai diverse (comentariile lui Philon, exegeza patristica, traditia iudaica). O serie de instrumente de lucru (glosarul «tehnic» al Pentateuhului, indici de termeni si de nume, introduceri la cartile biblice) completeaza aceasta editie si o fac indispensabila celor care studiaza Sfinta Scriptura. Aparatul critic ocupa o treime din primul volum. |
|
| Andrei PLESU, , Dilema veche, 20 februarie |
| Aceasta traducere a Septuagintei este prima traducere in romaneste a textului grecesc, dupa Biblia lui Serban Cantacuzino. Este, deci, o traducere care lucreaza cu limba romana contemporana si care se adreseaza cititorului de astazi, fara sa fie neaparat neologizanta sau lipsita de eleganta si de stil. Este, in plus, un text adnotat abundent, ceea ce face ca lectura sa poata fi sustinuta de o informatie (filologica, istorica, teologica) foarte importanta pentru intelegerea textului. Si, in al treilea rind, este vorba de un efort al unui grup de filologi (80% din ei foarte tineri) de a intra, prin competenta lor, intr-un teritoriu care pina acum era rezervat strict specialitatii ierarhice. Or, propunerea de intilnire a lumii bisericii institutionale cu lumea unui laicat disponibil este si aceasta ceva nou. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cristian Badilita (coordonator), Francisca Baltaceanu (coordonator), Monica Brosteanu (coordonator)
Septuaginta 6/I. Isaia – Ieremia – Baruh – Plingeri – Epistola lui Ieremia
|
|
|
|
Ultimele aparitii
