
|
|
 |
| Bogdan DUMITRESCU in interviu cu Florina PARJOL, 9 iunie 2009, in Time OUT Bucuresti |
Cartea aceasta este „in fond” o cartografiere a unor proiecte literare şi a unor proiectii mentale despre fictiune si realitate avute de-a lungul a mai multor ani. Geografia unui cimp de batalie in care exploziile de acum arunca in aer bucati din scheletele eroilor din trecut. Supratema cartii este privirea distopica aruncata in jur. |
|
| Paul CERNAT , 27 august-2 septembr, in Observator cultural |
Alaturi de ingeniozitatea experimentala, de capacitatea de a spune mult in putin si de a creiona lumi fictionale complexe din citeva linii, o calitate maitresse a prozatorului este claritatea si precizia „tehnologica” a discursului, naturaletea cu care schimba formulele, timpurile verbale si persoanele narative. Ochiul povestitorului – caci naratorul e un povestitor fantast si ludic, dublat de un regizor inventiv, virtuoz pe spatii mici – panorameaza dezinvolt ansambluri si aluneca brusc, focalizind asupra unor detalii. Desi alba, scriitura nu e inexpresiva. Textele au un ritm interior al frazarii si un rafinament al decupajului care genereaza, mai ales in secventele pur fantasmatice, un lirism fluid, invaluitor, discret-melancolic. |
|
| Catalin STURZA, 24 septembrie 2009, in Cultura |
SMS e un volum despre aceasta lume a firmelor, unde totul poate fi prins in contracte si masurat in cifre salariale. „Cu voie de la serviciu” si „Fuga”, doua dintre cele mai intinse texte ale volumului (cite patru-cinci pagini fiecare), ilustreaza foarte bine conditia angajatului dintr-o mare companie. Alte texte se raporteaza, mai general, la lumea contemporana, in care viata unui individ „de succes” poate fi distilata in foarte putine amintiri care intr-adevar conteaza. Fragmentele cu care se deschide si se inchide volumul, ce rezuma in citeva propozitii si imagini existenta unei femei obisnuite, sau „Cu ochii inchisi”, despre viata reala si imaginara a unui avocat de provincie, fac parte din aceasta categorie. |
|
| Adriana STAN, 18 noiembrie 2009, in Cultura |
Il ridica literar, din fericire, efectul de supriza formala, creat de schimbarea registrelor si modalitatilor de narare. Tezele sale, cite or fi fiind – despre conventie si puritate, realitate si fictiune – treneaza in spatele unei cortine de relativa discretie cite vreme atentia in lectura o captureaza twist-urile filmice (un astronaut cade in gradina unui cuplu izolat, dupa dezintegrarea navei in spatiu), bifurcatiile suprarealiste (o femeie labila psihic isi populeaza plictisul diurn cu barbate magritte-eni cvasiidentici), ciocnirile controlate cu absurdul. Experimental, iconic, concentrat in limpezimi lirice, scrisul lui Bogdan Dumitrescu isi tine fondul de idei fixe si spaime post-capitaliste intr-o anumita tensiune retorica. Formula elastica il salveaza, pe undeva, de redundanta mesajului. De la scenariul de romant decrepit la calchierea povestilor SF, de la parodia miscarilor New Age la duplicarea in regim ironic a limbajelor de lemn din zona Resurse Umane, crochiurile volumului abordeaza, cu reusite inegale, tonalitati discursive diferite. Preferata mea e „Go Weast”, povestea in ritm de videoclip, cinic si induiosator, a corespondentei dintre baiatul roman ce viseaza din dictatura la sclipiciurile americane cu Coca-Cola si chewing-gum si baiatul American communist (!) ce viseaza sa scape de „fata cruda a sistemului“, dar esueaza la batranete in fata computerului intr-un amurg de western kitsch. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Serban Foarta
Clepsidra cu zapada
|
|
|
|