|
|
 |
| Elena CRASOVAN, octombrie 2010, in Dilemateca |
 Condamnati sa vietuiasca sub o identitate alterata, strainii din Kipukua asteapta clipa reinvierii, a regasirii adevaratului sine, care apare de fiecare data ca o descoperire a sacrului camuflat in existenta comuna. Calatoriile in Pacific sau urcusul in craterele vulcanilor sint prilejul intilnirilor erotice intre oameni si zei, asimilabile experientelor mistice, in care se reveleaza «fiinta din adinc, a visului germinal». In lumea traditionala a insulelor, istoria rescrie mitologia, biografiile preced existenta eroilor care, in nevoia de a se recunoaste in modele arhetipale, implinesc cele rostite odinioara de zei. Aceeasi nevoie de confirmare este prezenta si in amaraciunea ultimului cuvint al naratorului: «O tristete de moarte ma cuprinse, ca petrecusem atitea intimplari si intilnisem atitia oameni si nimeni nu ma intrebase cine sint si cum ma cheama». |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
Ultimele aparitii
