Codrin Liviu CUTITARU, ianuarie 2009, in Dilemateca
Tensiunea psihologica si morala – din spatele evenimentului istoric – e admirabil surprinsa de autoare, care nu reconstruieste propriu-zis un timp, ci construieste o lume exotica si fictionala.
Aurora LIICEANU, 4 mai 20, pe elefant.ro
Surorile Boleyn este un roman pe care greu il lasi din mina si despre care unii considera ca ar fi preferat de femei, mai ales luind in considerare titlul. Dar cartea deschide diferite aspecte ale realitatii descrise. L-am ales pe cel in care se imbina relatia intre doua surori, purtatoare ale ambitiilor familiale vizind tronul Angliei. Ele au firi diferite, manipuleaza altfel relatia intre sex si putere si, mai ales, fiecare traieste in felul ei conflictul devastator intre ambitie si iubire.
Ambele surori erau puse pe tabla de joc a puterii pentru ca la ce erau bune femeile intr-o lume de barbati, decit pentru a fi impinse in patul regelui – astazi am spune pozitii inalte – si de a face urmasi?
Elisabeta LASCONI, 30 aprilie 2010, in Ziarul de duminica
Philippa Gregory, o remarcabila prozatoare contemporana, a gasit formula fericita ce imbina suflul epic pentru pasionatii de saga intinse pe sute de pagini si sclipirile ce iau ochii marelui public: un sir de romane reconstituie stralucit domnia lui Henric al VIII-lea, ramas in constiinta prin cinci sotii, prin divortul ce a dus la separatia de Biserica romano-catolica si la intemeierea celei anglicane, obsesia fiului care sa duca dinastia mai departe si suprema ironie ca fiica repudiata, Elisabeta I, a facut din tara un imperiu si din domnie o virsta de aur. Si ce spectacol ofera succesiunea iubirilor si a casatoriilor! Cele doua surori se deosebesc precum umbra si arsita: Mary cea blonda si blinda pare inocenta, supusa, cei din familie o cred chiar prostuta, Anne cea bruna, de o inteligenta sclipitoare si o cultura pe masura, este o personalitate puternica, ambitioasa si trufasa. Asadar doua firi opuse, una angelica si alta diabolica, cu moduri opuse de a-si croi soarta. Mary gaseste cai discrete sa se departeze de rege, crescindu-si copiii departe de viesparul curtii, pe cind Anne vrea sa domine tot: curtea si propriul neam, regatul si pe rege insusi.
Alina PURCARU, 29 septembrie 2008, in Cotidianul
Suspansul cu care e gradata fiecare scena, tumultul psihologic si finetea din jocul replicilor transforma insa fresca istorica intr-o poveste alerta despre incercari si alegeri-limita, una dintre rarele povesti care, la sfirsit, iti lasa regretul ca s-a terminat.
Cornelia Maria SAVU, 16 octombrie 2008, in Cultura
Remarcabila panorama a epocii care precede anii gloriosi ai domniei Elisabetei I, triumf prin vreme al napastuitei regine Anne, romanul Philippei Gregory e si un recurs la pildele istoriei, la ciclicitatea ei, asa cum o vedea Gianbattista Vico - corsi e ricorsi.