|
|
 |
| Olga STEFAN, noiembrie 2010, in Echinox |
 Ono Matsuji (Un artist al lumii trecatoare) apare ca exponent al unei mentalitati repudiate de pretentiile evolutive ale Japoniei de dupa razboi. Fidel unor adevaruri rastalmacite, singur intr-un „aorist” rebutat, isi povesteste zilele petrecute in sinul familiei legindu-le de „navodul” unui trecut pe care perspectivele prezentului il fac tot de nerecunoscut. Voce nesigura (narativ), Ono rezolva, incomplet si pe jumatate omisiv, un puzzle evenimential din care lipsesc piesele consacrate inteligibilitatii ansamblului. Prins intre usile glisante ale unor vinovatii supradimensionate si captiv neputintei de a reconsolida credinta in puterea vindecatoare a acceptarii oricarei forme de trecut „repudiabil”, sustragindu-se, principial, intelegerii frumusetii unei lumi necreditabile (lumea placerii efemere, tainice si neasimilabile spectrului adevarurilor tari), batrinul pictor descopera in sine mai multa vremelnicie decit persuasiune, sugerind ca, adesea, capriciile istoriei sint mai putin durabile decit machiajul unei gheise, in ciuda structurii riguroase pe care par a se baza, intentional, ambele. |
|
| Rodica STEFAN, decembrie 2006, www.traducembine.ro |
| Este o lectura pentru cei care-si pun intrebari legate de misiunea artistului in societate, dar este si o meditatie asupra trecerii timpului. Poate fi in acelasi timp o carte despre raspunderi dar si esecuri si victorii. Mai poate exista o alta perspectiva din care poate fi privita, apropiata noua, si anume aceea a perioadei de tranzitie si a conditiei artistilor in acest context. |
|
| Radu COSASU, 4 noiembrie 2005, Dilema Veche |
| Intr-o Japonie postbelica – a anilor ’47-’48 –, batrinetea unui pictor celebru pe care noi, ceva mai europeni, l-am numi repede un «colaborationist». Omul suporta greu infringerea Imperiului. Greu, dar fara panica morala, fara remuscari strigatoare la cer, fara sa se caiasca mai mult decit se cuvine. O drama a bunei-credinte chinuite intre eroare si demnitate, tratata cu o maxima discretie, ca atingerea unui virf de pensula pe o stampa linistita. Nerecomandabila vehementelor etice. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Kazuo Ishiguro
Sa nu ma parasesti (Editia 2011)
|
|
|
|
Ultimele aparitii
