
|
|
 |
| Bogdan ROMANIUC, 7-13 iunie 2008, in Suplimentul de cultura |
Vasiliu, foi volante, de Ion Vianu, este un roman despre boala, despre boala mintii si a sufletului. «Foile volante» ar putea sa faca trimitere la un text dezordonat si fara logica, text pe care autorul il lasa la indemina cititorului, care are datoria sa-l interpreteze si sa-i dea o anumita forma. Vasiliu, foi volante este de fapt un roman al deconstructiei, un roman in care perspectivele multiple, apartinind registrului bolii, creeaza impresia unei lipse de coerenta. |
|
| Nedeea BURCA, 25 februarie 2010, in Observator cultural |
Nici una dintre cartile lui Ion Vianu (noua la numar, pina in momentul actual) – si care l-au consacrat ca pe o figura distincta a peisajului literar contemporan, revelind existenta unui scriitor a carui performanta tine, in primul rind, de calitate si nu de cantitate – nu sint carti usor de citit. Asadar, nici Vasiliu, foi volante nu este o lectura obisnuita. Ba tocmai dimpotriva! Este o carte care necesita un travaliu psihic indelungat si care nu numai ca se preteaza unor lecturi succesive, ci le reclama imperios, fiecare dintre ele permitind accesul la o treapta superioara de intelegere (asemenea marii majoritati a textelor unui Umberto Eco, de pilda), tehnica relatarii amintind insa, mai degraba, cum a remarcat Matei Calinescu, de tehnicile narative ale lui Joyce (intr-o mai mica masura, totusi, decit Caietele lui Ozias), orice incercare de categorisire dovedindu-se, pina in cele din urma, perfect inutila. Motiv pentru care am renuntat la prejudecata cronicarului profesionist de-a «prinde» creatia literara, intocmai ca pe-un fluture frumos colorat, intr-un «insectar», incadrind-o, ierarhizind-o, etichetind-o... O las pe seama altora si, mai ales, pentru mai tirziu... |
|
| Serenela GHITEANU, 24 octombrie 2006, 22 |
Vasiliu, foi volante este un roman foarte original. Romane despre comunism si postcomunism, romane ale deznadejdii, toate, s-au mai scris, dar recrearea acestui trecut apropiat, facuta exclusiv in registrul maladivului (de un specialist in domeniu, in treacat fie spus), nu s-a mai facut pina acum. Grila aceasta a maladiei spiritului unei epoci, despre care ne intrebam «cum a fost cu putinta» si-i tot inventariem sechelele, este convingatoare. Este greu sa o acceptam, azi, gindind ca maladia a infestat tot organismul nostru spiritual, dar este necesar sa luam in considerare si aceasta viziune, oricit de sumbra. Ea este cel putin o parte din raspuns. |
|
| Simona SORA, 10 noiembrie 2006, Dilema Veche |
Vasiliu, foi volante este o dubla «sistematica» a nebuniei generalizate care a cuprins, pentru o vreme, lumea in care continuam sa traim. Dar si o neasteptata «poetica» a povestilor in povesti, a puzzle-urilor cu personaje istorice si a contorsionarilor imprevizibile ale memoriei. |
|
 | | 1 | |  |
|
|
 |
|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ion Vianu
Investigatii mateine
|
|
|
|