Dosar de presa

1/2643
Măcelăria Kennedy
Radu Țuculescu
în Orizont nr. 7
22-09-2017

Criteriul după care e fragmentat romanul are în vedere dimensiunea temporală: vineri, tot vineri, sîmbătă înainte de masă, tot sîmbătă, sîmbătă seara, sîmbătă noaptea spre duminică dimineaţa, duminică. Constînd în decupaje temporale, fragmentele nu fac altceva decît să marcheze constant timpul rămas pînă luni, atunci cînd va fi inaugurată măcelăria. Aşteptînd cu nervozitate deschiderea magazinului, Flavius Kasian se confruntă cu o întîmplare neprevăzută ce poate prelungi toată această aşteptare plină de tensiune: e împuşcat în piept, lîngă inimă de către Ovi. Cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri şi personaje dintre cele mai stranii, Măcelăria Kennedy cîştigă prin arhitecturarea minuţioasă, fiecare personaj, fiecare întîmplare şi fiecare loc fiind prezentate şi detaliate la momentul potrivit.

De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalismului românesc
Vintilă Mihăilescu
pe romanaialibera.ro
22-09-2017

Fiind antropolog, mi-e greu să fac astfel de generalizări. Prefer să le relativizez oarecum. Pe de o parte, repet, să nu uităm că România Mare are doar 100 de ani! Toate aceste caracteristici culturale se construiesc pe perioade lungi, se acumulează de-a lungul timpului. Din acest punct de vedere, spațiile culturale au existat înaintea națiunilor. În anumite privințe, sîntem asemănători cu cei din spațiul balcanic, de pildă, pentru simplul motiv că am conviețuit aici de multă vreme. Ardelenii și bucovinenii sînt puțin diferiți pentru că au fost în alt spațiu cultural. Mai departe. Pretutindeni în lume, agricultorul și ciobanul au culturi, civilizații diferite. E cea mai mare diviziune socială a muncii, ca să spun așa, din neolitic, și care se vede pînă în ziua de azi. (...) Sîntem probabil cea mai longevivă societate țărănească din Europa. O societate încă masiv rurală și agrară: o jumătate din România trăiește în sate și o treime este activă în agricultură. Aceste caracteristici ale unei societăți țărănești, că ne place sau nu, că le prezentăm triumfalist sau mizerabilist, marchează specificitatea României, particularitatea ei. Celelalte societăți din Europa s-au transformat cu mult timp în urmă. E bine să realizăm de unde am pornit: de la această societate țărănească, societate care, iată, abia acum este în destrămare. Chiar și cei obsedați de decalaje ar trebui să privească și la drumul uriaș pe care l-am parcurs în ultima sută de ani, nu doar la faptul că încă n-am ajuns acolo unde au ajuns societăți care au luat-o pe acest drum cu mai multe secole înaintea noastră.

Miere
Tudor Ganea
în România literară nr. 30-31
22-09-2017

Dincolo de exoticul scenelor, de ramificațiile surprinzătoare ale unei povești autoreferențiale și de melanjul subtil dintre felurite veridicități, e forța estetică a adevăratei literaturi. Miere e un roman al peisajelor superbe, realizate cu minuțiozitatea unui bijutier care știe cum să asocieze în aceeași montură detalii dintre cele mai disparate. Cum se vede pămîntul de sus, din carlinga unui Mig în drum spre aterizare, cum arată Bucureștiul după un potențial cutremur devastator, cum ajunge un sat de cîmpie hotarul unei mări pe ale cărei plaje tinerii se bucură de soare, stînd pe stabilopozi, cum apare o localitate traversată furios de un aparat agricol cu foarfeci și cuțite fatale, cum apar și dispar obiecte și peisaje, în funcție de evoluția cuvintelor care le descriu, acestea se numără printre punctele forte ale cărții. Generat de drama unui scriitor care-și refuză salutara linguriță zilnică de miere, spre a se sinucide, treptat, romanul confruntă trei teme majore ale umanității – viața, moartea și puterea limbajului.

Downshifting
Alexandru Done
în România literară nr. 32
22-09-2017

Un prim roman foarte interesant semnează Alexandru Done: Downshifting (Polirom, 2017). Conform dicționarelor englezești, titlul înseamnă mișcare de coborîre sau trecere într-o viteză redusă. Dicționarul englez-român îl omite. Autorul îl preia din limbajul publicitar, probabil cu sensul mai nou, definit doar în dicționarele on-line, drept un comportament social care constă în alegerea, la un moment dat, a unei vieți simple material și spiritual. Romanul abundă, de altfel, în termeni din jargonul cu pricina, autorul fiind specialist în comunicare vizuală, ceea ce e firesc să se întîmple într-o poveste cu țigani menită a ilustra arta reclamei. Precizez că romanul are un caracter parodic, evident, și unul comic, discret, în relatarea nemaipomenitelor întîmplări ale unui tînăr agent de publicitate care alege pentru un timp să se facă taximetrist și care își încheie cariera cu o lovitură măiastră în domeniul, totuși, al reclamei. Pe măsură ce acțiunea crește asemenea unui bulgăre de zăpadă care devine avalanșă, caracterul parodic al romanului se umflă pînă la a fi gata să pleznească. Cu tact, autorul amînă dezlegarea pentru o carte viitoare.

Copilăria lui Kaspar Hauser
Bogdan-Alexandru Stănescu
pe bookaholic.ro
22-09-2017

Cele douăsprezece povestiri care compun Copilăria lui Kaspar Hauser ne pun dinaintea ochilor o galerie de personaje dintre cele mai diverse. Mică paranteză: nu ar trebui trecut cu vederea că Bogdan-Alexandru Stănescu este un maestru al portretului. De la deja celebrul Tătuțu, pînă la duo-ul format din Sava, „poetul laureat damnat” și Mircea, „graficianul-critic-de-artă”, sau acel straniu Grig, care deschide Ninge în Tyria: «Mi-a rămas în minte, însă, imaginea acestui intelectual de cincizeci de ani, mușcat de frunte de un șobolan, în garsoniera lui mizerabilă, de unde iese zilnic pentru a colinda redacțiile, pentru a-și arăta rănile și a-și spune poveștile». Copilăria lui Kaspar Hauser este una din acele cărți care dă restart discuțiilor anchilozate despre proza românească a ultimelor decenii.

1/2643